Locuitorii din case obișnuite dispar în fața realității: atunci când nu primesc musafiri, curățenia devine un ritual ineficient, realizat mai mult din obligație socială, nu din dorința de a avea o locuință impecabilă. Imaginea care face înconjurul rețelelor sociale și a site-urilor de știri arată o bucătărie acoperită de praf și cârpe udă, într-un contrast evident cu conceptul de „curățenie de paste” sau „curățenie generală”. Această imagine simbolizează modul în care, pentru majoritatea românilor, munca de amenajare a spațiului personal se limitează la câteva ore de efort răzuit, mai ales înainte de momentul în care musafirii, fie reali, fie virtuali, decid să ne viziteze.
Mulți admit că, în cazul locuințelor obișnuite, cu excepția unor ocazii speciale, curățenia autentică nu devine o prioritate zilnică. În schimb, se rezervă pentru momentele în care trebuie să impresioneze, fie pentru întalniri de familie, fie pentru vizite oficiale sau evenimente speciale. Odată ce musafirii dispar, rutina de întreținere devine aproape inexistentă. Timpul scos din programul zilnic pentru menținerea unui aspect decent se reduce doar la câteva minute sau ore, dacă ne aflăm în situația unui control surprise al părinților sau dacă planificăm o vizită neașteptată a elegantului văr de la oraș.
„Dacă locuim într-o casă de om, în 2 ore faci curat doar de ochii musafirilor,” dezvăluie un articol ce reflectă realitatea de zi cu zi a multor români. În mod frecvent, decizia de a face curățenie profundă nu vine din dorința personală de a menține un spațiu curat, ci din presiunea socială sau de context. Odată ce musafirii pleacă, acea stare de ordine și curățenie de suprafață este rapid abandonată, pentru a face loc obișnuinței. De altfel, unii își justifică lipsa de interes pentru menținerea curățeniei în condițiile în care întâlnirile online preiau complet din efort. „Dacă musafirii vin la voi doar pe video call,” spune un utilizator, „atunci nu mai are rost să petreci ore întregi cu aspiratorul și cârpele.” Într-o lume în care socializarea virtuală a devenit normă, curățenia propriu-zisă suferă, fiind privită ca un detaliu secundar.
Majoritatea locuințelor românești nu beneficiază zilnic de o curățare în profunzime. În schimb, în anumite perioade ale anului, când se anunță evenimente sau musafiri de seamă, gospodarii își rezervă câteva ore pentru a face impresie vizuală. În aceste situații, curățenia devine un exercițiu de asumare a responsabilității sociale, nu o rutină de menținere a bunăstării propriei locuințe. O altă realitate palpabilă o reprezintă lipsa unui interes constant pentru o gospodărie perfectă. În majoritatea cazurilor, soluția provizorie este aruncarea unei priviri critice asupra spațiului înainte de vizita de protocol, în timp ce, după, totul revine la normal, adică în starea sa naturală. Cei mai mulți români nu consideră curățenia o prioritate zilnică, ci una episodică. După cum au recunoscut unele studii și sondaje, curățenia de paste sau celelalte evenimente speciale implică, în majoritatea cazurilor, mobilizarea rapidă a câtorva membri ai familiei pentru a face ordine, iar apoi totul revine la normal. Pe 15 aprilie, autoritățile locale din București au anunțat planuri de verificare în toate zonele capitalei, pentru a asigura respectarea normelor de igienă în spațiile publice și în centrele comerciale. La nivelul gospodăriilor, însă, această preocupare pare să rămână în plan secund, un fapt reflecționat și în modul de abordare al curățeniei. Sursa: G4food.roUn mod de a gestiona spațiul în funcție de vizitatori
Impactul obiceiurilor de mentenanță asupra vieții de zi cu zi
