Industria roboticii a început să acapareze atât atenția cercetătorilor, cât și a companiilor private, în încercarea de a dezvolta roboți capabili să îndeplinească o varietate de sarcini în mediul real. Pentru a realiza această performanță, sistemele robotice au nevoie de o cantitate uriașă de date despre modul în care oamenii se mișcă și interacționează cu obiectele din jur. Conform unui articol publicat de CNN, procesul de colectare a acestor date devine tot mai critic pentru avansarea tehnologiei.
O industrie globală de colectare a datelor
Companii precum startup-ul american Micro1 recrutează mii de voluntari pentru a filma activități cotidiene precum gătitul, curățenia sau îngrijirea animalelor. Participanții primesc echipamente precum camere montate pe cap sau pe ochelari și trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână, conform datelor furnizate de companie. Micro1, cu sediul în Palo Alto, lucrează cu circa 4.000 de colaboratori din 71 de țări, trimițând lună de lună peste 160.000 de ore de material video.
Reprezentanții acestei companii informează că această cantitate de date nu este încă suficientă pentru a crea roboți autonomi eficienți. Experții estimează că pentru a ajunge la un nivel de funcționare adecvat, vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări. Într-un context mai larg, aceste activități reprezintă o industrie globală de colectare și etichetare a datelor, piața fiind estimată să depășească 10 miliarde de dolari până în anul 2030, cu o creștere anuală de aproximativ 30%. Creșterea este impulsionată în special de investițiile din Asia și de dezvoltarea roboților umanoizi.
Importanța filmărilor din viața reală în antrenarea roboților
Anterior, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Această metodă s-a dovedit a fi insuficientă, mai ales în situații în care robotii trebuie să interacționeze cu obiecte reale, precum pahare sau haine. Filmările din perspectiva persoanei care face activitatea, numite „date egocentrice”, oferă informații mai precise despre mișcări, distanțe și manipularea obiectelor.
Progresele recente în domeniul inteligenței artificiale permit roboților să interpreteze și să transforme aceste imagini în acțiuni fizice. Cu toate acestea, roboții general-purpose, capabili să opereze în medii domestice, reprezintă o provocare majoră. O casă este mult mai imprevizibilă decât o fabrică, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații în schimbare și interacțiuni cu oamenii.
Provocări legate de siguranță și fiabilitate
Deși roboții umanoizi sunt utilizați cu succes în medii controlate, cum ar fi fabricile sau centerle logistice, în aceste condiții ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%. În mediile domestice, însă, rezultatele sunt mult mai slabe, rata de succes pentru sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, fiind de aproximativ 70-80%. Experții avertizează că pentru a putea fi folosiți în case, roboții trebuie să devină considerabil mai fiabili, în special în privința siguranței pentru oameni.
Până în prezent, roboții în mediile domestice nu sunt încă siguri să realizeze o gamă largă de activități fără supraveghere constantă. La această dată, ei se pot descurca mai ales în medii bine controlate, dar tranziția către un mediu casnic sigur și fiabil rămâne o provocare tehnologică majoră. Conform ultimelor date, în 2026, piața de colectare și adnotare a datelor pentru inteligența artificială depășea 8 miliarde de dolari, indicând o creștere semnificativă a interesului și investițiilor în acest sector.
