Economie

Fermierii români au crescut semnificativ suprafețele însămânțate cu culturi de toamnă în contextul secetei persistente Seceta prelungită din ultimii ani a determinat fermierii români să-și ajusteze strategia de cultivare, punând accent pe culturile de toamnă

Fermierii români au crescut semnificativ suprafețele însămânțate cu culturi de toamnă în contextul secetei persistente Seceta prelungită din ultimii ani a determinat fermierii români să-și ajusteze strategia de cultivare, punând accent pe culturile de toamnă

Fermierii români au crescut semnificativ suprafețele însămânțate cu culturi de toamnă în contextul secetei persistente

Seceta prelungită din ultimii ani a determinat fermierii români să-și ajusteze strategia de cultivare, punând accent pe culturile de toamnă. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafetele însămânțate în toamna anului 2025 au atins aproximativ 3,7 milioane de hectare, în creștere cu 15% față de anul precedent. O astfel de creștere rapidă indică o schimbare în preferințele agricole și o mutare masivă de suprafețe din culturi precum porumbul sau floarea-soarelui, ale căror cifre oficiale încă nu sunt disponibile.

Această tendință reflectă o adaptare a fermierilor la condițiile climatice dificile și o încercare de a compensa pentru recoltele mai slabe din ultimii ani. Se pare că alegerea culturilor de toamnă a fost impulsionată de nevoia de a reduce riscul de pierdere în fața secetei și de a maximiza eficiența utilizării resurselor disponibile.

Creșterea suprafețelor cultivate cu rapiță și cereale

În primă linie în această tendință se află rapița, pentru care suprafețele cultivate au crescut cu 27% față de 2024, atingând 806.400 de hectare. În anul anterior, această cultură înregistrase deja o creștere de 36,6%, ceea ce reflectă interesul fermierilor pentru producția de biodiesel și industria alimentară. De asemenea, prețurile internaționale la rapiță au înregistrat un trend ascendent, contractele futures la Euronext MATIF atingând în februarie un maxim al ultimelor șapte luni, de 492,75 euro pe tonă.

Alte culturi care au înregistrat creșteri importante sunt orzul și orzoaica, ale căror suprafețe au crescut cu 25% și, respectiv, 17,7%, ajungând la 501.100 și 73.000 de hectare. Aceste plante sunt preferate pentru cererea stabilă și pentru faptul că se recoltează rapid, acoperind astfel nevoia de cash în primele luni ale sezonului de primăvară.

Schimbări în cultura tradițională a cerealelor și alte culturi

Grâul, care rămâne cea mai răspândită cultură cerealieră, a fost plantat pe 2,2 milioane de hectare în această toamnă, reprezentând o creștere de aproape 10% față de an precedent. Producția record din 2024 a fost de aproximativ 13-14 milioane de tone, iar suprafața mai mare indică o încredere în condițiile de cultură și o strategie de a asigura volume mai mari pentru piață.

Suprafața cultivată cu grâu dur a crescut semnificativ, cu 76%, însă de pe nivele inițial aproape insignifiante. La nivel total, în această toamnă, fermierii au însămânțat 13.900 de hectare cu grâu dur, indicând o diversificare și o tentativă de adaptare la noile condiții climatice.

Creșterea suprafeței cultivate cu secară a fost de 4,8%, atingând 10.800 de hectare, în timp ce area de triticale a avut o ușoară diminuare, de 0,85%, fiind de 70.000 de hectare.

Un fermier a declarat că schimbările de pe piață și condițiile climatice au determinat o reevaluare a culturilor prioritare, însă se observă o tendință clară spre adaptare și diversificare.

Din datele MADR, pentru sezonul următor, agricultorii se pregătesc deja pentru însămânțarea unei suprafețe semnificative de culturi de toamnă, cu planuri pentru extindere și optimizare a culturilor, în încercarea de a face față provocărilor climatice și de piață.