Criza gazelor în India îi trimite pe muncitori migranți înapoi spre satele natale
New Delhi, India – Zeci de mii de muncitori migranți din capitala Indiei se confruntă cu o alegere grea, pe fondul crizei de gaze naturale amplificată de efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Aceștia trebuie să decidă dacă rămân în New Delhi, unde oportunitățile de muncă sunt încă existente, dar costul vieții devine tot mai prohibitiv, sau se întorc în satele lor de origine, unde cheltuielile sunt mai mici, dar șansele de angajare sunt aproape inexistente.
De la blocarea strâmtorii Ormuz, prin care trecea o importantă parte a importurilor de gaze naturale lichefiate ale Indiei, guvernul a asigurat că ia măsuri pentru a proteja categoriile sociale vulnerabile. Realitatea, însă, este cu totul alta pentru muncitorii migranți care au venit să muncească în New Delhi, plecați din cauza lipsei locurilor de muncă din satele lor.
Probleme de aprovizionare și prețuri în creștere
Vânzarea buteliilor de gaz în India este strict reglementată, fiecare gospodărie având nevoie de un act oficial pentru a o putea achiziționa. Muncitorii migranți, care trăiesc în mahalalele aglomerate ale metropolei indiene, sunt înregistrați în satele lor natale și sunt nevoiți să apeleze la piața neagră. Unii dintre ei, văzând dificultățile, sunt gata să plece acasă.
„Vom pleca imediat ce rămânem fără bani”, a declarat Milan Kumar Mondal, care va trebui să parcurgă 1.100 de kilometri până la Katihar, în Bihar, unul dintre cele mai sărace state ale țării. Mulți recurg la cumpărarea lemnelor adunate de pe șantiere sau de pe terenurile virane din capitală, dar prețul acestora s-a dublat.
Impactul crizei asupra lucrătorilor sezonieri
India găzduiește peste 450 de milioane de migranți interni, estimările guvernamentale arătând o cifră impresionantă. Aceștia constituie coloana vertebrală a economiei informale. Milioane de oameni se mută sezonier din statele sărace spre orașele mari, sperând să găsească de lucru în construcții, fabrici sau ca muncitori zilieri.
Majoritatea au venituri fluctuante și nu reușesc să facă economii, ceea ce îi face deosebit de vulnerabili în fața scumpirilor și întreruperilor de aprovizionare. Sindicalistul Rajiv Kumar Pandit a confirmat că o parte semnificativă a lucrătorilor migranți au părăsit deja capitala, din cauza „veniturilor neregulate, a lipsei de gaz și a prețurilor ridicate”.
Un muncitor are nevoie de trei mese pe zi pentru a putea căra pietre și a lucra la construcții, explică Lalu Singh. „Dacă câștigăm 500 de rupii și cheltuim aproape totul pe mâncare, ce rămâne? E mai bine să mergem acasă și să fim cu familia”, a adăugat el.
Ramesh Kumar Mahto, în vârstă de 36 de ani, din districtul Madhepura din Bihar, așteaptă să fie plătit pentru a putea pleca. În satele lor, posibilitățile de angajare sunt limitate la munca zilnică, dar costul vieții este mai mic, iar cheltuielile sunt împărțite în cadrul familiilor.
