Conform Playtech.ro: Rețeaua limbajului activă și fără cuvinte
Oamenii de știință de la STANFORD și MIT au descoperit că rețeaua cerebrală responsabilă de procesarea limbajului este activă chiar și atunci când nu vorbim, nu ascultăm sau nu citim. Studiul, bazat pe analiza a aproape 2.000 de sesiuni de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, provenind de la peste 1.000 de participanți, a fost publicat recent în prestigioasa revistă NATURE COMMUNICATIONS. Rezultatele sugerează că această rețea complexă este prezentă permanent, independent de sarcinile lingvistice specifice.
În mod tradițional, cercetările neuroștiințifice identificau zonele creierului implicate în limbaj prin monitorizarea activității cerebrale în timp ce subiecții erau puși să citească, să asculte propoziții sau să îndeplinească alte activități legate de limbă. Noua analiză demonstrează însă că rețeaua limbajului poate fi detectată și analizând activitatea cerebrală spontană. Aceasta include momente de repaus, ascultarea muzicii sau rezolvarea unor sarcini complet nelegate de comunicare.
Variabilitate individuală în organizarea cerebrală
Un aspect remarcabil al studiului este Constanța tiparului activității cerebrale în cazul aceleiași persoane, indiferent de activitatea desfășurată. Rețeaua limbajului nu dispare atunci când individul este tăcut, ci continuă să fie recunoscută prin conexiunile funcționale dintre diversele regiuni ale creierului. La majoritatea participanților, această rețea era preponderent localizată în emisfera stângă, incluzând zone din lobii frontal și temporal.
Cu toate acestea, cercetătorii au constatat o notabilă variabilitate individuală în ceea ce privește poziția exactă, dimensiunea și forma acestei rețele. Aceste diferențe subliniază limitările hărților cerebrale generale utilizate în medicină, arătând că abordările personalizate ar putea fi mult mai eficiente. Două persoane pot avea rețele ale limbajului organizate pe principii similare, însă cu limite și conexiuni care nu se suprapun perfect.
Perspectivă asupra neurobiologiei limbajului
Aceste descoperiri completează cercetările anterioare, inclusiv cele care explorează utilizarea inteligenței artificiale pentru înțelegerea neurobiologiei limbajului uman. Obiectivul continuă să fie nu doar localizarea procesării limbajului, ci și cartografierea modului în care diferitele regiuni cerebrale colaborează în timpul înțelegerii și formulării propozițiilor. Este important de menționat, conform autorilor studiului, că această metodă nu permite citirea gândurilor sau dezvăluirea conținutului mental al unei persoane. Imagistica funcțională monitorizează variațiile fluxului sanguin și corelațiile dintre regiunile active, oferind o hartă a rețelei, nu acces la informația cognitivă.
Datele analizate provin dintr-un set vast de studii, demonstrând aplicabilitatea largă a noii metodologii de identificare a rețelei limbajului.nn
Sursa: Playtech.ro
