Conform Descopera: Cetățenii se simt copleșiți de volumul informațiilor negative, ignorând știrile din ce în ce mai des. Potrivit Digital News Report 2025 al Institutului Reuters, 69% dintre canadieni și 40% la nivel global evită vestea proastă, deoarece le afectează starea de spirit și le induc sentimente de neputință. Această reacție este o consecință firească a creierului uman, suprasolicitat într-un mediu informațional pentru care nu a fost biologic proiectat.
O moștenire de supraviețuire în era digitală
Arhitectura cognitivă umană a evoluat pentru a prioritiza supraviețuirea pe baza pericolelor locale. Strămoșii noștri care erau atenți la semnalele de alarmă din mediul înconjurător aveau șanse mai mari să supraviețuiască. Costul ignorării unei amenințări reale era fatal, în timp ce o reacție exagerată se solda doar cu un consum de energie nejustificat.
Această predispoziție către negativitate face ca mintea umană să acorde o greutate mai mare informațiilor nefavorabile, reacționând mai rapid la acestea și memorându-le pe termen lung. Totuși, în timp ce biologia a rămas neschimbată, dimensiunea lumii pe care trebuie să o scanăm pentru pericole a explodat. Astfel, sistemul neurologic este forțat să proceseze concomitent conflicte armate, crize financiare globale și dezastre climatice. Un studiu publicat în Nature Human Behaviour, analizând peste 105.000 de titluri de știri, a confirmat că fiecare cuvânt negativ suplimentar crește rata de accesare a acestora, corpul reacționând fiziologic înainte ca mintea să evalueze relevanța pericolului.
Consumul problematic de știri, o nouă afecțiune
Cercetătorii au definit acest fenomen drept Consum Problematic de Știri (PNC), caracterizat printr-o implicare obsesivă, dereglare emoțională și perturbarea funcționării cotidiene. Un studiu din 2022 a arătat că 17% dintre adulții americani se confruntă cu niveluri severe de PNC, 61% dintre aceștia raportând frecvent stări de rău fizic.
Pentru persoanele aparținând unor comunități minoritare sau rasializate, oboseala indusă de știri este și mai pronunțată. Vizionarea repetată a suferinței unor grupuri cu care se identifică are un impact psihologic profund. În aceste cazuri, simplul act de a închide televizorul sau telefonul devine dificil atunci când știrile vizează direct țările sau regiunile lor de origine.
O democrație funcțională necesită cetățeni informați, însă retragerea totală din fața știrilor poate exacerba anxietatea și poate favoriza răspândirea dezinformării. Soluția pare să rezide în controlarea conștientă a consumului de informații.
Consumul de știri pe rețelele sociale a depășit sursele tradiționale în preferințele global, conform celor mai recente rapoarte.
Sursa: Descopera
