Cosmin Dragomir despre cărțile de gastronomie: „Doar din astfel de cărți mori de foame”

Cărțile despre antropologia culinară mai au loc în era digitală? O discuție despre valoarea și relevanța lor azi

Miercuri, 4 februarie, a fost Ziua cititului împreună, o inițiativă menită să readucă cititul în centrul atenției, mai ales în perioadele agitate generate de tehnologie și consum digital. În contextul acestei sărbători, jurnalistul și scriitorul de cărți gastronomice Cosmin Dragomir a fost invitat să își împărtășească părerea despre viabilitatea și relevanța publicațiilor dedicate antropologiei culinare, o ramură a științei care explorează legăturile adânci dintre cultură, tradiție și alimentație.

Antropologia culinară în lumea digitalizată: o necesitate sau o relicvă?

Întrebat dacă mai are sens să scrii despre antropologia culinară într-o epocă dominată de tehnologie, Dragomir a răspuns cu sinceritate și un strop de autoironie: „O să fiu totodată și subiectiv și ipocrit”, menționând astfel dificultatea de a separa valorile personale de tendințele vremurilor. El consideră, totuși, că acest domeniu de studiu nu și-a epuizat încă relevanța, chiar dacă, la prima vedere, multe aspecte ale vieții moderne păreau să îl lase în urmă. „Cărți despre tradiție, despre obiceiuri, despre modul în care oamenii se raportează la mâncare, au încă un rost, pentru că ele ne ajută să înțelegem cine suntem și de unde venim”, afirmă Dragomir.

În contextul digitalizării accelerate, în care informația se răspândește instantaneu și consumul de conținut a devenit predominant vizual sau rapid, o lucrare de antropologie culinară pare ușor depășită, voire irrelevantă. Însă, scriitorul argumentează că, din contră, aceste publicații devin chiar mai importante, oferind o perspectivă profundă, documentată și conștientă asupra modului în care alimentația ne modelează identitatea și ne păstrează legăturile cu strămoșii.

De ce mai contează cărțile despre gust, tradiții și identitate?

Cosmin Dragomir remarcă faptul că, în epoca digitală, informația culinară este mai accesibilă ca niciodată, dar accesul rapid la rețete și videoclipuri nu poate înlocui o înțelegere profundă a contextului. A scrie despre antropologia alimentelor înseamnă, potrivit lui, a elucida semnificațiile din spatele unui ingredient sau a unui obicei străvechi, explicând de ce anumite alimente au devenit simboluri naționale, rituri sacre sau repere culturale.

„Un text despre ritualurile culinare ale unei comunități poate releva mai mult despre identitatea ei decât orice altă sursă, dacă este scris cu răbdare și pasiune”, adaugă Dragomir. În plus, aceste cărți nu sunt doar pentru specialiști, ci și pentru cititorii de rând, care doresc să aprofundeze înțelesurile ascunse ale mâncărurilor tradiționale sau ale obiceiurilor culinare din diferite colțuri ale lumii.

Relevanța cărților de antropologie culinară după pandemie și digitalizare

În ultimele ani, pe fondul pandemiei, mult mai mulți oameni au început să caute răspunsuri în cărți, în recrearea tradițiilor și în păstrarea culturii locale, chiar și în fața restricțiilor sociale. În acest context, publicarea de literatură specializată despre antropologia alimentelor capătă o importanță crescută, fiind un instrument de conservare și promovare a valorilor culturale.

Cosmin Dragomir vede în această stradanie o reafirmare a necesității studierii și păstrării tradițiilor, mai ales în lumea modernizată, unde identitatea se negociază tot mai mult în fața unei globalizări agresive. În opinia sa, cărțile despre antropologia culinară nu sunt doar relicve ale trecutului, ci veritabile punți între generații, între identități și între culturi.

Ce urmează în cercetarea și promovarea gustului și tradiției?

Privind spre viitor, scriitorul și jurnalistul se așteaptă ca interesul pentru studiile aprofundate despre poveștile ascunse în farfurie să crească, pe măsură ce tot mai mulți oameni devin conștienți că mâncarea nu e doar hrană, ci și un simbol al identității și al unui mod de viață. Într-o societate tot mai digitalizată, valorile tradiției pot fi păstrate și promovate doar prin reflecție, documentare și educație, iar cărțile specializate rămân un mod esențial de a transmite aceste mesaje.

În final, dragostea pentru gastronomie și antropologie, combinate cu valoarea educației și a păstrării patrimoniului cultural, probabil vor face ca aceste publicații să își păstreze locul în bibliotecile și inimile cititorilor de orice generație. Într-un fel sau altul, gustul pentru cunoaștere și tradiție nu devine niciodată învechit, ci doar mai relevant în peisajul diversificat și în permanentă schimbare al lumii moderne.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu