Tehnologie

România înregistrează o serie alarmantă de statistici legate de violența online asupra minorilor, iar autoritățile și europarlamentarii solicită măsuri ferme pentru a contracara fenomenul de cyberbullying

România înregistrează o serie alarmantă de statistici legate de violența online asupra minorilor, iar autoritățile și europarlamentarii solicită măsuri ferme pentru a contracara fenomenul de cyberbullying

România înregistrează o serie alarmantă de statistici legate de violența online asupra minorilor, iar autoritățile și europarlamentarii solicită măsuri ferme pentru a contracara fenomenul de cyberbullying. Potrivit datelor recente, peste 21% dintre copii sunt hărțuiți online, iar la nivel european, unul din șase adolescenți a devenit victimă a formelor de abuz digital, o problemă care capătă amploare pe fondul creșterii utilizării rețelelor sociale în rândul tinerilor.

Această criză a siguranței online a fost punctul central al unui discurs recent susținut la Strasbourg de către europarlamentarul Gabriela Firea, membră a Partidului Social Democrat. În cadrul intervenției, Firea a tras un semnal de alarmă privind efectele devastatoare ale cyberbullying-ului, subliniind că acestea pot avea consecințe de durată asupra sănătății mentale a minorilor și a femeilor. „În România, datele poliției arată că 21% dintre copii sunt hărțuiți online. Vorbind despre traume pe termen lung, am ajuns să trăim o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliți, șantajați și distruși cu un singur clic”, a declarat aceasta, accentuind gravitatea situației.

De la această avertizare, Firea a formulat trei măsuri concrete pe care le consideră esențiale pentru protejarea minorilor în mediul digital. Primul se referă la impunerea unui „majorat digital”—interzicerea accesului celor sub 13 ani pe rețelele sociale și condiționarea utilizării platformelor de către adolescenți între 13 și 16 ani de acordul părinților. În plus, europarlamentarul subliniază necesitatea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și a sancțiunilor dure pentru companiile care nu reușesc să elimine rapid conținutul abuziv sau dăunător. „Salut planul Comisiei, dar solicit trei lucruri clare. Majoratul digital fără acces sub 13 ani și cu acord parental până la 16 ani. Verificarea vârstei. Platforme responsabile cu aplicarea fermă a regulilor, cu eliminarea rapidă a conținutului abuziv în ore, nu în săptămâni și mai multă transparență”, a explicat Firea.

Contextul acestor solicitări nu putea fi mai potrivit, având în vedere faptul că Uniunea Europeană intensifică acțiunile menite să reglementeze mediul digital. În ultimele luni, Comisia Europeană a lansat un plan amplu pentru combaterea abuzurilor online, inclusiv pentru protecția minorilor. În paralel, autoritățile europene au deschis numeroase investigații asupra marilor platforme sociale, precum Facebook, Instagram și TikTok, pentru modul în care gestionează conținutul și responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor vulnerabili.

Planul european pentru siguranța online, anunțat recent, vizează îmbunătățirea sistemelor de raportare a cazurilor de hărțuire, creșterea colaborării între statele membre și consolidarea educationului digital în școli. În acest context, Gabriela Firea a ilustrat și necesitatea unei educații echilibrate, care să nu se limiteze doar la activitatea online, ci să valorifice ansamblul de experiențe de viață. „Copiii au nevoie de sprijin și acasă, de educație în școli, consiliere și alfabetizare digitală, dar și de viață dincolo de ecrane, pentru că emoțiile lor trebuie crescute de familie și comunitate, nu de un mediu online violent și traumatizant”, a adăugat ea.

De asemenea, dezbaterile în cadrul Parlamentului European și inițiativele legislative pregătite pentru 2026 se axează tot mai mult pe creșterea responsabilității platformelor digitale și pe înăsprirea regulilor de moderare a conținutului. În timp ce aceste măsuri se conturează, exemplul României devine unul de urmărit în încercarea de echilibrare a beneficiilor oferite de mediul online cu riscurile tot mai evidente pentru vulnerabili.

Într-un climat în care tehnologia evoluează rapid, protejarea minorilor impune nu doar intervenții legislative, ci și o amplă schimbare culturală, în care emoțiile și siguranța copiilor devin prioritate națională și europeană. Perspectivele pentru 2026 indică o zi tot mai apropiată în care siguranța online va fi inclusă în discursul public și în politicile de responsabilitate ale platformelor digitale, pentru a le oferi tinerilor noștri un spațiu virtual mai sigur, mai responsabil și mai respectuos.