Contestație în justiție: Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, judecători la CCR, în fața instanței
Cazul controversat al numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională (CCR) a intrat în vizorul justiției, după ce avocata Silvia Uscov, membră AUR, a inițiat două procese pe 31 decembrie, în ultima zi lucrătoare din 2025. Uscov solicită suspendarea deciziilor prin care cei doi au fost numiți, pe fundalul unei crize legislative legate de Legea pensiilor magistraților.
Acțiunea de contestare a avut loc după o serie de evenimente controversate, în urma cărora, pe 28 decembrie, toți cei patru judecători numiți de PSD, inclusiv Busuioc, au părăsit sala de ședințe a CCR, lăsând dezbaterea fără cvorum, iar pe 29 decembrie niciunul dintre aceștia nu s-a prezentat la Curte. Această situație a fost interpretată de mulți ca o tentativă de blocare a legii care prevede pensionarea magistraților la 65 de ani, în loc de 48, așa cum este în prezent.
Scopul acțiunilor legale
Miza proceselor deschise de avocata Uscov nu se limitează doar la suspendarea celor doi judecători, ci vizează și modificarea componenței CCR. Uscov susține că Dragoș și Busuioc nu îndeplinesc condiția de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. „Nu putem permite ca o persoană fără experiență adecvată să decidă asupra unor chestiuni fundamentale pentru stat”, a declarat Uscov, subliniind importanța profesionalismului în rândul judecătorilor constituționali.
Cu toate acestea, Mihai Busuioc se bucură de o anumită protecție, având dosarul validat de Senat, ceea ce face dificil atacul în contencios administrativ. În același timp, aproape toți observatorii de specialitate, inclusiv juriști precum Liviu Avram, sugerează că adevărata intenție ar fi aceea de a-l elimina pe Dacian Dragoș din funcția sa, având în vedere că el ar fi votat pentru menținerea legii pensiilor magistraților. Această strategie este văzută ca o manevră politico-juridică menită să dezavantajeze reformele susținute de majoritatea actuală.
Rapiditatea procesului și implicațiile politice
Într-o țară unde procesele pot dura ani de zile, reacția rapidă a instanței în acest caz ar putea avea consecințe semnificative. O posibila pronunțare imediată ar putea suspenda funcția lui Dragoș chiar înaintea unei ședințe importante a CCR, unde urmează să se decidă asupra constituționalității Legii pensiilor magistraților. Fără un vot favorabil din partea lui Dragoș, se poate ajunge la un blocaj funcțional, cu o împărțire de 4 judecători numiți de PSD și 4 de celelalte formațiuni politice.
„Un astfel de impas ar putea afecta grav stabilitatea sistemului judiciar și credibilitatea reformelor”, apreciază o sursă din interiorul CCR. Chiar și o decizie favorabilă pentru Dragoș nu ar însemna neapărat sfârșitul contestațiilor, fiind posibil să apară recursuri care să prelungească incertitudinea.
Recenta implicare a instanței în acest conflict politic reînvie întrebările legate de echilibrul de putere în România și de capacitatea sistemului juridic de a se menține independent în fața influențelor politice. În aceste momente, justiția este privită atât ca un arbitru, cât și ca o unealtă strategică în disputele dintre partide.
Evenimentele sunt în continuă dezvoltare și se așteaptă cu interes verdictul instanței, care ar putea schimba radical fața Curții Constituționale. Probabil că, în următoarele zile, vom assista la o intensificare a dezbaterilor pe tema reformelor judiciare în România, care continuă să fie un subiect delicat și de mare interes public.
