Un judecător contestă numirea unui coleg la conducerea Tribunalului București, atras în scandalul de parentelică a justiției
Un judecător din cadrul Curții de Apel București a depus recent o contestație în instanță împotriva hotărârii Consiliului de Conducere al instanței, care a propus numirea unui coleg de-al său la conducerea Tribunalului București. Decizia de a-l instala pe Cosmin Grossu Sterea în funcția de președinte al Tribunalului, după doar trei săptămâni de activitate în cadrul secției, a fost considerată de contestatar ca fiind de natură nepotrivită, din cauza lipsei unor experiențe managerială și administrativă adecvate.
Contestație împotriva alegerii controversate a șefului Tribunalului
La scandal s-a adăugat și poziția devenită publică a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care în data de 21 ianuarie a delegat oficial pe acest judecător să ocupe postul de președinte al Tribunalului București. Alegerea lui Grossu Sterea stârnește nemulțumiri în mediul judicial, mai ales în contextul în care numirea sa nu a fost precedată de consultări ample cu instituțiile și reprezentanții magistraților.
Reprezentantul legii care a depus contestația argumentează, printre altele, faptul că numirea s-a făcut în condițiile în care noul lider al tribunalului nu dispune de experiență managerială semnificativă. „Raportul dintre experiența profesională și atribuțiile de conducere trebuie să fie adecvat și echilibrat. În cazul domnului Grossu Sterea, acest lucru pare să fi fost ocolit”, a declarat sursa apropiată procesului.
Această situație scoate în evidență o serie de probleme structurale ale sistemului judiciar românesc, unde numirile în funcții de conducere sunt de multe ori influențate de criterii politice sau de interese personale, în detrimentul competenței reale. În ultima vreme, astfel de controverse capitale au polarizat opinia publică și au ridicat întrebări despre direcția în care se îndreaptă reforma judiciară din țară.
O numire controversată în contextul reformei judiciare
Numirea lui Grossu Sterea a stârnit reacții din partea unor reprezentanți ai magistraților, dar și a societății civile. Analiștii susțin că o astfel de decizie amplifică percepția că politicile de modernizare și profesionalizare a sistemului judiciar sunt adesea înlocuite de interese de grup sau de favoruri. În plus, această alegere pare să contrazică normele și practicile adesea promovate în alte țări pentru asigurarea unui management de calitate, bazat pe competență, nu pe loialități.
În replică, reprezentanții CSM au afirmat că numirea se bazează pe criterii legale și pe procedurile în vigoare, dar dezbaterea despre experiența necesară pentru conducerea unor instituții atestate excesiv de complexe nu pare să se stingă. În acest context, judecătorul care a contestat decizia cere anularea numirii și verificarea temeinică a legitimității alegerii.
Ce urmează după această revoltă internă
Situația se complică în contextul în care termenii și regulamentele interne ale sistemului judiciar sunt din ce în ce mai adesea puse sub semnul întrebării. Deocamdată, procesul în fața instanței va decide dacă hotărârea Consiliului de conducere al CAB poate fi anulată sau dacă numirea lui Grossu Sterea va rămâne în vigoare, indiferent de nemulțumirile generate.
Pe de altă parte, această dispută evidențiază cât de fragilă este învățătura despre meritocrație și echitate în numirile din magistratură. În timp ce autoritățile încearcă să pună în lumină profesionistii din instanțe, problemele legate de influențe și de criterii nepuse la vedere rămân întinse și nesoluționate.
Deocamdată, magistrații așteaptă, cu interes, decizia justiției în privința acestei contestații, dar și posibilele consecințe legislative sau administrative ce ar putea schimba modul de numire în poziții de conducere în sistemul judiciar. În ecosistemul justiției din România, acest epidos pare să fie doar o piesă dintr-un puzzle mai amplu, în care reformele și controversele continuă să marcheze peisajul judicial.
