Consiliul Superior al Magistraturii solicită derogare pentru concursul de admitere cu vechime de 5 ani, pentru 759 posturi vacante

Numărul posturilor vacante de judecător la nivel național a ajuns la 759, o situație alarmantă ce subliniază criza cu care se confruntă sistemul judiciar din România. În contextul acestei crize, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat autorităților o derogare pentru organizarea unui nou concurs de admitere în magistratură, un demers menită să accelereze remedirea deficitului de personal judiciar. Inițiativa, asumată ca și în alte domenii de interes public, precum sănătatea și educația, vizează suplinirea posturilor vacante, dar ridică și întrebări despre propune și soluții pe termen lung pentru sistemul de justiție.

### Creșterea deficitului de judecători: simptomele unei probleme mai ample

Situația devine cu atât mai critică cu cât numărul posturilor vacante a crescut alarmant în ultimii ani. La începutul anului 2023, această cifră a ajuns la 759 de locuri libere, conform datelor oferite de CSM. Aceasta înseamnă aproape 10% din totalul judecătorilor activați în sistem, ceea ce afectează considerabil ritmul procedurilor și calitatea actului de justiție. Lipsa acută de personal și demotivarea magistraților existenți contribuie în mod direct la presiunea crescută asupra instanțelor și la întârzierea soluționării dosarelor.

Potrivit unor surse din sistem, această situație nu este nouă, fiind rezultatul unor politici de recrutare și de management al resurselor umane care, de-a lungul anilor, nu au reușit să țină pasul cu creșterea volumului de cazuri și cu evoluțiile sociale. Specialiștii subliniază că fără o intervenție strategică, criza poate avea efecte nocive asupra încrederii publice în justiție.

### Soluția propusă: derogarea pentru admitere în magistratură, precum în alte domenii

Pentru a contracara această tendință, CSM a solicitat o derogare de la normele tradiționale pentru organizarea unui nou concurs de admitere în magistratură, în condițiile în care în mod obișnuit admiterea judecătorilor se face anual, dar în condiții stricte și cu un număr limitat de candidați. Propunerea vine în contextul în care, începând cu anul 2026, Secția pentru judecători intenționează să organizeze un nou concurs, chiar dacă parcursul procesului de recrutare și selecție nu a fost întins și nu a automatizat suficient soluțiile de remediere a deficitului actual.

CSM afirmă că această derogare se face „astfel cum s-a procedat în celelalte domenii, precum cel al sănătății sau al educației”, pentru a permite o recrutare mai rapidă și mai flexibilă. În instanțele superioare și cele mai afectate de lipsa de magistrați, această măsură ar putea duce la o creștere a numărului de judecători în termen relativ scurt, dar specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la potențialul impact asupra calității selecției și a profesionalismului sistemului judiciar.

### Contextul reformelor sistemice și perspectivele viitoare

Criza forței de muncă din sistemul judiciar trebuie privită nu doar ca o problemă punctuală, ci ca rezultat al unor eșecuri structurale de gestionare a resurselor umane în domeniu. Fenomenul de îmbătrânire a judecătorilor, migrația spre alte sectoare, dar și un sistem de recrutare birocratic și greoi au generat această situație de criză, ce pune în pericol funcționarea eficientă a justiției.

Anul 2026, când este programat următorul examen, pare o distanță prea lungă pentru a aștepta remedierea urgentă a deficitului. În timp ce CSM încearcă să adapteze reglementările pentru a permite o recrutare mai flexibilă, criticii avertizează că aceste măsuri pot fi doar o soluție temporară, dacă nu sunt însoțite de reforme sistemice și de planuri pe termen lung pentru creșterea atractivității profesiei de judecător.

Ultimele dezvoltări indică faptul că, în contextul tensiunilor din sistem și al necesității de a asigura o justiție eficientă și de înaltă calitate, autoritățile trebuie să găsească echilibrul între urgentarea recrutărilor și păstrarea standardelor profesionale. Rămâne de văzut dacă măsurile propuse vor avea efectul scontat sau dacă va fi nevoie de soluții mai radicale, pentru a reda încrederea în sistem și pentru a asigura funcționarea acestuia în condiții normale.

Gabriel Popa

Autor

Lasa un comentariu