Bucureștiul nu va găzdui Forumul Orașelor 2027, eveniment major organizat de Comisia Europeană o dată la nouă ani pentru a discuta despre politicile urbane și de coeziune ale Uniunii Europene. În ciuda dorinței Primăriei Generale de a susține candidatura Capitalei, ultimele încercări ale edilului Ciprian Ciucu au fost respinse de Consiliul General, punând capăt speranțelor de a pune Bucureștiul în lumina reflectoarelor pe scena europeană.
Refuzul din cadrul Consiliului General și lipsa cvorumului
Inițial, proiectul de hotărâre pentru împuternicirea primarului de a depune candidatura a fost supus aprobării în ședința din 29 ianuarie, dar a fost respins, întrucât nici măcar nu a fost discutat. Consilierii generali nu au fost prezenți în număr suficient pentru a forma cvorumul necesar și, astfel, proiectul nu a trecut la vot. În mesajul oficial, secretarul general al Municipiului București, Georgiana Zamfir, a explicat: „Având în vedere că nu avem cvorumul de ședință, nu putem vota nici ordinea de zi și nici lua în discuție proiectul”.
Primarul Ciprian Ciucu a încercat să rămână optimist, cerând consiliului să-l împuternicească pentru a depune candidatura și pentru a gestiona ulterior toate demersurile legale pentru participarea orașului la eveniment. În proiectul de hotărâre, se menționa și desemnarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (A.D.I.Z.M.B.) ca punct de contact, dar, fără cvorum, inițiativa s-a blocat complet.
Impactul și termenele limită pentru candidatura
De câteva luni, autoritățile locale au fost conștiente de faptul că termenul pentru depunerea candidaturilor expiră în 17 februarie, iar analiza finală a candidaturilor se va face abia în aprilie, la mijlocul lunii. Anunțul oficial al Comisiei Europene indica faptul că selecția finală va fi realizată de un panel de specialiști, în cadrul unei reuniuni ce va avea loc în aprilie 2026, partenerii europeni având în vedere candidaturi din mai multe orașe europene care își doresc să devină gazde.
Lipsa deciziei din partea forurilor locale vine însă cu un preț: Bucureștiul ratează oportunitatea de a participa la unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul urban, o platformă de dialog între actori urbani, autorități și reprezentanți ai comunităților. În plus, această situație creează incertitudine asupra resurselor și suportului financiar, întrucât orașul trebuie să contribuie și el cu fonduri la organizarea evenimentului, deși o parte din finanțare este asigurată de UE.
De ce a fost respinsă candidatura în trecut și influența deciziei politice
Rezultatul votului din ianuarie a fost influențat probabil de starea de nemulțumire și de unele critici legate de gestionarea urbanistică a Bucureștiului. La acea vreme, 28 de consilieri generali s-au opus proiectului, în timp ce 26 au fost pentru, însă această diferență nu a fost suficientă pentru aprobare. Viceprimarul Adrian Vigheciu a punctat clar de ce partidul său nu consideră oportună participarea: „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici”.
Cât despre argumentele oficiale, mulți observatori consideră că lipsa unui plan urbanistic coerent și avansat a influențat decizia consilierilor, în condițiile în care Bucureștiul încă stă în fața unor provocări majore de infrastructură, dezvoltare durabilă și mobilitate urbană.
În acest context, ideea de a aduce evenimentul la București a fost departe de a fi doar o oportunitate de promovare, ci și o șansă de a atrage investiții și de a reforța poziția orașului pe scena europeană. În ciuda sprijinului aprig al edilului Ciprian Ciucu, decizia politică a rămas însă fermă. Așteptările sunt acum ca alte orașe europene să își depună candidaturile, în timp ce Bucureștiul trebuie să se concentreze pe reforme interne dacă vrea să fie pe lista viitoarelor candidaturi.
În acest moment, problemele administrative și lipsa unei viziuni coordonate continuă să fie obstacole majore în afirmarea capitalei României în proiecte europene de anvergură, dar perspectivele pentru următoarele ediții ale Forumului Orașelor rămân în continuare deschise pentru inițiative din partea autorităților locale.
