Consilierii Generali ai Bucureștiului au respins, joi, proiectul de hotărâre prin care Capitala trebuia să-și depună candidatura pentru a găzdui evenimentul Forumul Orașelor 2027, organizat de Comisia Europeană, în ciuda interesului manifestat de Bruxelles. Decizia a venit după o ședință tensionată, în care doar 26 dintre cei 47 de consilieri prezenți au fost de acord cu participarea Bucureștiului, celelalte voturi fiind negative. Astfel, orașul nu va avea șansa de a organiza evenimentul european, deși inițial poziționarea în această competiție ar putea aduce beneficii semnificative pentru dezvoltarea urbană și vizibilitatea internațională.
Contextul candidaturii și avantajele pentru oraș
Forumul Orașelor, organizat o dată la câțiva ani de către Comisia Europeană, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente dedicate dezvoltării urbane durabile în Europa. Anul acesta, Bruxellesul a anunțat intenția de a selecta un oraș gazdă pentru a găzdui cea de-a șaptea ediție a forumului, care se va desfășura în 2027. Potrivit comunicatului oficial, evenimentul are drept obiectiv principal consolidarea dialogului între administrațiile locale, experți în urbanism și decidenți europeni, promovând bune practici și proiecte inovatoare în domeniu.
Bruxelles-ul a explicat că invitația de participare este deschisă “pentru toate orașele din UE interesate”, subliniind valoarea participării ca o oportunitate de a “contribui la discuții importante privind dimensiunea urbană a politicii de coeziune” și de a-și demonstra angajamentul pentru “dezvoltarea urbană durabilă”. În plus, organizatorii pun la dispoziție o parte din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar orașul gazdă trebuie să aducă o contribuție financiară, dar și să asigure facilitățile logistice pentru desfășurarea evenimentului.
Pentru București, această candidatură nu ar fi fost doar o simplă oportunitate diplomatică, ci și un catalizator pentru promovarea istoriei, culturii și proiectelor recente de infrastructură a Capitalei în fața unei audiențe europene de peste 800 de participanți. Spațiul propus pentru desfășurarea forumului trebuia să fie ușor accesibil transportului public, central în oraș și flexibil pentru diferite tipuri de evenimente, inclusiv formate hibride. Pentru București, avantajele ar fi includ vizibilitatea crescută și, în același timp, o șansă de a-și etala progresele în implementarea politicilor de dezvoltare urbană durabilă.
Motivația consilierilor și controversele din ședință
Deși începutul procesului părea promițător, decizia de a nu participa la competiția pentru găzduirea forumului a stârnit controverse și dezbateri aprinse în Consiliul General al Municipiului București. În cadrul ședinței, majoritatea consilierilor au votat împotriva depunerii candidaturii, iar primarul Ciprian Ciucu și-a exprimat regretul față de decizia votată: „Primăria București a mai candidat și în urmă cu doi ani și a fost aproape să câștige. Ce aveți cu bucureștenii? Am fi avut ocazia să arătăm proiectele bune care s-au făcut în orașul nostru. Păcat.”
Originea acestei rezistențe pare să fie legată de percepția că orașul nu este pregătit pentru astfel de evenimente și de dezinteresul consistent în domeniul urbanismului. Viceprimarul Adrian Vigheciu, reprezentant al consilierilor PSD, a adus în discuție faptul că Bucureștiul se află, încă, în proces de elaborare a Planului Urbanistic General, și a insinuat că participarea la forum ar fi mai mult o mitzvă simbolică decât un pas concret pentru progres.
Președintele desemnat pentru a coordona candidatura, Răzvan Chiruță, a încercat să argumenteze potențialul beneficiu al coborârii în lumina reflectoarelor internaționale, dar inițiativa nu a reușit să coaguleze susținere suficientă. Cu toate acestea, lipsa de consens a blocat orice perspectivă de participare, ceea ce înseamnă că Bucureștiul va rămâne pe marginea unei oportunități europene importante.
Ce urmează pentru administrația bucureșteană
Decizia consilierilor reflectă, poate, și o anumită doză de reticență în fața provocărilor logistice și financiare ale unui eveniment de asemenea amploare, dar și o considerare a stadiului actual al reformelor urbanistice din Capitală. În condițiile în care Bucureștiul se află în plin proces de modernizare a infrastructurii și încercări de reformare a politicilor publice, o astfel de vizibilitate europeană ar fi putut reprezenta un catalizator pentru progres.
Pe termen scurt, răspunsurile oficiale indică o prioritate mai mare pentru alte proiecte interne, însă perspectivele de a organiza ulterior evenimente similare rămân deschise. Într-un context european în continuă schimbare, orașele precum Bucureștiul vor trebui să decidă dacă vor să profite de fiecare oportunitate de a-și oglindi și promova realizările în fața unui public internațional sau vor continua să amâne astfel de inițiative, temându-se de provocări.
În timp ce rezervele și deciziile politice vor continua să modeleze parcursul Bucureștiului în domeniul dezvoltării urbane, rămâne de urmărit dacă, în anii următori, orașul va reuși să depășească propriile limite și să își asume un rol mai vizibil în scena europeană.
