Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit astăzi pentru a decide asupra politicii monetare în contextul actual al economiei. În urma analizei recente a evoluției inflației și a indicatorilor macroeconomici, decizia a fost de a menține ratele de dobândă și nivelurile rezervelor minime obligatorii, în vederea asigurării stabilității prețurilor și a unei creșteri economice sustenabile
Menținerea acestei politici vine în condițiile în care inflația a continuat să scadă lent, ajungând la 9,31% în februarie 2026, față de 9,69% în decembrie 2025. Reducerea a fost influențată în principal de scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, deși unele segmente precum produsele din tutun, prețurile administrate și combustibilii au exercitat o presiune ascendentă. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a oprit din creștere, înregistrând o ușoară scădere, ceea ce indică o încetinire a procesului de inflație de bază.
Consiliul a reținut că și evoluțiile inflației în Uniunea Europeană, măsurate prin indicele armonizat al prețurilor de consum, au fost în sensul reducerii, dar ritmul mediu anual al inflației IPC a crescut ușor, atingând 8,1%. Aceasta se datorează, în parte, efectelor de bază nefavorabile, dar și dinamici ale prețurilor importurilor și ale consumului intern. În același timp, activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, ceea ce sugerează o încetinire accentuată față de trimestrele anterioare.
Detaliile raportului arată că avansul PIB pe parcursul anului 2025 s-a redus la 0,2% în ultimul trimestru, comparativ cu 1,7% în trimestrul al treilea, reflectând o scădere accentuată a contribuției stocurilor și o contracție moderată a consumului gospodăriilor. În ciuda acestor tendințe negative, formarea brută de capital fix a continuat să crească, iar exporturile și importurile au început să devieze spre o dinamică pozitivă, diminuând deficitul comercial. Totuși, balanța de cont curent a continuat să scadă, conservându-și tendința de reducere de anul trecut.
Datele recente indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru din 2026, însă aceasta survine pe fondul unei noi scăderi a dinamicii anuale a PIB, în condițiile în care principalele componente ale cererii internaționale și ale sectorului industrial continuă să se contracte. În acest cadru, vânzările cu amănuntul, volumul serviciilor și construcțiile au înregistrat recul, iar producția industrială a cunoscut o scădere semnificativă față de anul anterior, iar exporturile au încetat să mai depășească importurile, înregistrând chiar o scădere.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat trendul descendent inițiat în ultimele luni ale anului trecut, iar rata șomajului, conform Biroului Internațional al Muncii, a scăzut la 6,2%. Însă, toate cercetările indică o slăbire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, iar dinamica salariilor a arătat o reducere, reflectând o presiune asupra pieței muncii în contextul crizei energetice și al incertitudinii generate de conflicte.
La nivelul pieței financiare, cotațiile pe piața monetară interbancară au fluctuat în ultimele luni, registrând inițial scăderi, apoi creșteri în primăvara lui 2026. Randamentele la titlurile de stat pe termen mediu și lung au urmat această dinamică, fiind influențate de volatilitatea globală și de deteriorarea sentimentului investitorilor, în special odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul leu/euro s-a menținut relativ stabil, însă pe un nivel ușor ridicat față de începutul anului.
Dinamica creditului sectorului privat a arătat mici creșteri, după o perioadă de scădere prelungită, însă ponderea creditului în lei a continuat să scadă, în timp ce împrumuturile în valută au înregistrat o creștere, în special în cazul firmelor nefinanciare. Rata anuală a inflației, în contextul actual, este anticipată să crească între martie și iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și a ulteriorelor efecte ale expirării schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și de majorare a TVA și accize.
BNR a transmis că, în condițiile în care riscurile geopolitice și cele legate de sectorul energetic rămân ridicate, va monitoriza cu atenție evoluțiile și este pregătită să utilizeze toate instrumentele pentru a păstra stabilitatea prețurilor și a sistemului financiar pe termen mediu. Deciziile luate astăzi vizează asigurarea unui echilibru între controlul inflației și sprijinul pentru creștere economică, având în vedere contextul complex al economiei globale.
