Regiunea Europei Centrale și de Est evită majorări ale dobânzilor în contextul presiunilor inflaționiste
Recent, pentru mai multe țări din Europa Centrală și de Est, perspectiva asupra ratelor dobânzilor s-a centrat mai degrabă pe stabilitate, decât pe înăsprirea politicii monetare. Bancherii centrali sunt mai prudenți în fața presiunilor inflaționiste, evitând măsuri agresive în această perioadă. În prezent, discuțiile despre creșteri ale dobânzilor sunt minimalizate, iar focusul este pe monitorizarea evoluției inflației și gestionarea lichidităților.
Schimbări de viziune sunt resimțite mai ales în contextul în care perspectivele inflației rămân marcate de incertitudine. În ședința de politică monetară din 7 aprilie, Banca Națională a României (BNR) nu a indicat intenții clare pentru înăsprirea politicii monetare, cu excepția unei posibile revizuiri în sens ascendent a prognozei inflației. Erste consideră improbabil ca deciziile de majorare a dobânzilor să fie adoptate în viitorul apropiat, dar subliniază necesitatea gestionării mai stricte a lichidităților, mai ales în contextul presiunilor de depreciere a cursului de schimb.
Perspective asupra politicii monetare și evoluția inflației pe termen scurt
Potrivit analistilor, BNR va iniția eventuale reduceri ale ratei dobânzii abia spre sfârșitul anului, cel mai probabil în ultima ședință din noiembrie, odată cu publicarea unei prognoze actualizate. Decizia va depinde și de rezultatele măsurilor de susținere a economiei, precum și de evoluția pieței energetice și de politica monetară a BCE, care prevede deja două majorări ale dobânzii până în septembrie.
Estimează-se că inflația anuală va ajunge la 5,1% la sfârșitul anului 2026, o revizuire în creștere față de previziunile anterioare. Impactul prețurilor petrolului, în special, joacă un rol semnificativ în această prognoză, o creștere de 10% a prețurilor combustibililor adăugând aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflație. Dacă prețurile petrolului rămân la nivelurile actuale, inflația ar putea surprinde ușor pe partea pozitivă în acest an, ceea ce ar putea complica revenirea la ținta de inflație a BNR în 2027.
Eforturile recente ale guvernului de a limita creșterea prețurilor la combustibili includ prelungirea plafonului pentru gazele naturale și amânarea majorărilor de preț pentru alimentele de bază, măsuri menite să temperzește presiunile inflaționiste imediate. Totuși, evoluțiile din piață vor fi decisive pentru evoluția efectivă a inflației, în condițiile în care prețurile la pompă au crescut deja cu aproximativ 11% în martie.
Evoluția economică, risc de recesiune și politica fiscală
Creșterea PIB-ului sub potențial, împreună cu tendința de a înregistra o contracție trimestrială consecutivă în primul trimestru al anului 2026, susțin argumentele pentru reducerea ratelor dobânzilor începând cu anul viitor. Cu toate acestea, conflictul din Orientul Mijlociu și incertitudinile geopolitice pot genera riscuri de scădere pentru evoluția prognosticului de creștere al Erste Bank, estimată de la 0,3% pentru 2026.
Factorii de încredere ai consumatorilor, condițiile de pe piața muncii, precum și salariile reale în scădere, contribuie la tendința moderată a economiei. În plus, impulsul fiscal negativ, ce poate avea efecte dezinflaționiste, indică o posibilă relaxare a politicii monetare, însă stabilitatea politică este un factor esențial. Coaliția guvernamentală a fost recent tensionată de escaladarea conflictelor politice, ceea ce poate influența deciziile fiscale viitoare.
Rata dobânzii de politică monetară este stabilită la nivelul de 6,5% din luna august 2024, în contextul în care deciziile viitoare vor fi corelate cu evoluția indicatorilor macroeconomici și a mediului internațional. Decizia finală va depinde de modul în care condițiile interne și externe vor influența tendințele inflaționiste și stabilitatea financiară a țării, în următoarele luni.
