Consilierii generali ai Municipiului București se reunesc în ședință extraordinară joi, de la ora 10:00, care promite a fi una de impact, având pe ordinea de zi măsuri ce pot schimba radical modul în care bucureștenii pot circula în oraș. Printre principalele puncte se numără aprobarea scumpirii biletelor de transport public și restructurarea unor instituții din subordinea Primăriei, măsuri ce ridică semne de întrebare în contextul actualului dublu an de criză economică și socială.
Majorarea tarifelor pentru transportul în comun, de la 3 la 5 lei
Cel mai notabil și discutat punct de pe ordinea de zi vizează creșterea prețului unei călătorii cu mijloacele de transport în comun operate de Societatea de Transport București (STB). În cazul în care proiectul va fi aprobat, prețul unui bilet va crește de la 3 la 5 lei, hetgeen reprezintă o majorare de peste 60%. Această măsură, dacă va fi adoptată, vine pe fondul mai multor solicitări ale administrației locale de a acoperi mai bine cheltuielile operate de STB, aflată în ultimele luni într-un proces dificil de adaptare la prețurile crescute ale combustibilului și la investițiile necesare pentru modernizarea flotei.
“Este o măsură dificilă, dar necesară pentru a asigura sustenabilitatea serviciului public de transport,” susține un oficial municipal. Cu toate acestea, această decizie poate avea un impact semnificativ asupra bugetului lunar al bucureștenilor, în condițiile în care prețurile biletelor devin tot mai accesibile doar pentru anumite categorii sociale. Rămâne de văzut dacă decizia va fi susținută și de Consiliul General, având în vedere opiniile divergente din spațiul public.
Reorganizări ale instituțiilor municipale în condiții de austeritate
Un alt punct important al ședinței îl reprezintă propunerea de a desființa patru instituții publice și de a dizolva o companie municipală, măsuri având ca scop reducerea cheltuielilor și eficientizarea administrației locale. Aceste hotărâri sunt în linie cu strategia Primăriei București de a ajusta structura birocratică, pe fondul presiunii create de deficitul bugetar și de criza economică.
Este vorba despre un pas controversat, deoarece reducerea numărului de instituții publice riscă să afecteze serviciile adresate bucureștenilor mai ales în domenii precum cultură, educație și urbanism, unde unele structuri ar putea fi desființate sau integrate în alte entități. A fost invocată, însă, necesitatea eficientizării și eliminării redundanțelor administrative.
“Suntem în fața unor decizii dificile, dar indispensabile pentru ca administrația locală să poată funcționa mai bine și să fie mai transparentă,” afirmă surse din cadrul Primăriei. Decizia finală va depinde însă de susținerea aleșilor locali, în condițiile în care opoziția și sindicatele avertizează asupra riscurilor social-economice ale acestor restructurări.
Context și implicații pentru bucureșteni
Măsurile planificate în cadrul ședinței de joi sunt parte a unui pachet mai larg de reforme și ajustări administrative, necesare, spun oficialii, în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă administrația locală. Însă, impactul asupra populației este evident, mai ales pentru cei cu venituri modeste, care se vor afla, în cazul aprobării acestor proiecte, în situația de a plăti mai mult pentru transport și potențial de a resimți efectele reducerilor de servicii publice.
De altfel, opiniile publice sunt împărțite: unii susțin că majorarea tarifelor este inevitabilă pentru asigurarea unui serviciu civilizat, în timp ce alții consideră că aceasta ar putea agrava inegalitățile sociale, mai ales în contextul în care bugetul de familie deja este sub presiune crescută.
Ce va decide, în final, Consiliul General București rămâne de urmărit, dar cert este că aceste măsuri vor avea repercusiuni directe asupra modului în care bucureștenii își vor desfășura activitățile zilnice. În plus, pe fondul acestor tensiuni, evoluțiile viitoare vor porni și de la modul în care autoritățile locale vor reuși să convingă cetățenii despre necesitatea acestor ajustări, într-un an marcat de multiple provocări socio-economice.
