Autoritatea electorală din Honduras a declarat ilegal recentul decret al președintei în exercițiu, Xiomara Castro, care ordonase renumărarea voturilor la alegerile prezidențiale din decembrie. Decizia a fost anunțată marți, într-un climat deja tensionat în această țară central-americană, unde rezultatul alegerilor a fost contestat de opoziție și unde situația politică rămâne fragilă, chiar și după aproape două luni de la vot.
Decizia instanței și temerile privind legitimitatea alegerilor
Autoritatea electorală din Honduras a intervenit prompt după ce Xiomara Castro, candidata de stânga și actuala președintă, a emis un decret prin care cerea renumărarea voturilor, argumentând că au fost semne evidente de încălcare a procesului electoral, dar și posibile fraude. În decizia oficială, reprezentanții electori au afirmat că decretul este „ilegal și nefondat” și au reafirmat că procesul electoral s-a derulat în conformitate cu legea și a fost validat de instanțele competente.
Această mișcare a fost percepută drept o încercare de contestare a rezultatului oficial, care îl desemnează pe Nasry Asfura, politician de dreapta susținut notoriu de influența fostului președinte american Donald Trump, câștigătorul alegerilor din decembrie. Castro, care a obținut aproape 50% din voturi, a contestat rezultatul, acuzând posibile fraude și cerând renumărarea totală a voturilor pentru a afla adevărul. Cu toate acestea, autoritățile electorale au respins vehement aceste solicitări, susținând că procesul a fost transparent și garantat de institutii independente.
Contextul politic tensionat al Hondurasului
Contextul politic din Honduras este unul încărcat de controverse, după ce în 2021 Castro a devenit prima femeie alegută președintă a țării, marcând o schimbare a paradigmei politice. În ciuda campaniei de promovare a reformelor sociale și împotriva corupției, rezultatul alegerilor a fost rapid contestat de opoziție, inclusiv de candidatul rival, Nasry Asfura, primar al capitalei Tegucigalpa, considerat un outsider politic, însă susținut de elitele economice și de facțiuni din aripa dreaptă.
Decizia de a anula decretul lui Castro de către autoritatea electorală a fost salutată de susținătorii acesteia, dar criticată dur de reprezentanții opoziției și ai societății civile, care cer respectarea hotărârii instanței și respectarea rezultatelor oficiale. În același timp, oficialele internaționale și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea legată de riscul escaladării tensiunilor și de posibilitatea reluării unor confruntări între grupurile politice.
Punctul de vedere al președintelor și perspectivele viitoare
Xiomara Castro a susținut că decizia autorității electorale „demonstrează că fraudarea nu va fi tolerată și că voința poporului trebuie respectată”. Totodată, ea a afirmat că va continua să lupte pentru clarificarea situației și pentru respectarea drepturilor alegătorilor săi. În ciuda respingerii decretului, președinta de stânga nu și-a încetat poziția de contestatar al rezultatelor, iar tensiunile rămân ridicate în Honduras.
De partea cealaltă, Nasry Asfura, susținut de segmentul conservator al țării, și-ar fi exprimat certitudinea că procesul electoral s-a desfășurat corect și că rezultatele trebuie acceptate pentru stabilitatea Hondurasului. În această atmosferă tensionată, opinia publică și comunitatea internațională urmăresc cu interes ultimele evoluții, temându-se de o escaladare a conflictelor și de un proces electoral ilicit, care ar putea afecta și stabilitatea regională.
Dacă disputele legale continuă și opoziția nu recunoaște rezultatele oficiale, Hondurasul riscă să rămână o țară fracturată, în care legitimitatea alegerilor și respectarea voinței cetățenilor devin testamente pentru stabilitatea democratică viitoare. În aceste condiții, cele mai recente decizii juridice și politice vor determina nu doar cursul conflictului actual, ci și durata și intensitatea instabilității care domnește în această țară cu multiple provocări.
