România a făcut un pas fără precedent în reglementarea comerțului electronic din afara Uniunii Europene, introducând de la 1 ianuarie 2026 o taxă logistică pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara UE. Măsura, o premieră pentru țara noastră, vine pe fondul unui context european în care negocierile pentru un set comun de reguli au eșuat, lăsând România și Italia singurele state membre care au decis să aplice aceste taxe. În timp ce Italia percepe doar două euro pentru fiecare colet, România a optat pentru o taxă fixă de 25 de lei (aproximativ cinci euro), ceea ce va avea efecte semnificative asupra costurilor și, implicit, asupra consumatorilor.
Această decizie vine ca răspuns la creșterea exponențială a volumului coletelor din afara Uniunii Europene, un fenomen care a pus presiune serioasă pe autoritățile vamale. În ultimi ani, numărul acestor importuri a crescut de la aproximativ 1,2 miliarde de colete în 2022, la peste 4,6 miliarde în 2024 — adică peste 12 milioane de colete zilnic. La aceste valori, fluxurile comerciale au devenit o provocare pentru procedurile vamale, care trebuie să gestioneze formalități acum mai complicate și să garanteze respectarea legislației.
Motivul și modul de aplicare a taxei
Decizia de a impune această taxă a fost justificată prin necesitatea de a acoperi costurile administrative generate de volumul tot mai mare de coletelor de mică valoare, care trec, altfel, neimpozitate până la sfârșitul anului 2025. În esență, plata taxei nu revine consumatorului, ci expeditorului sau platformei digitale de vânzare. Companiile de curierat sunt cele responsabile de colectare, raportare și virare a sumelor către Agenția Națională de Administrare Fiscală, trebuie să păstreze evidențele timp de cinci ani și să depună declarațiile fiscale lunar.
Această măsură va fi completată de o altă taxă, planificată să intre în vigoare în vara lui 2026, când va fi instituită o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol importat, indiferent de preț, atâta timp cât coletul nu depășește pragul de 150 de euro. Aplicarea cumulativă a celor două taxe va determina o creștere semnificativă a costurilor pentru cumpărătorii din România, unde nivelul de taxare este deja cel mai mare din Europa.
Impactul economic și perspectivele viitoare
Pentru consumatorii români, creșterea costurilor înseamnă, cel mai adesea, scăderea disponibilității pentru anumite produse din afara UE, mai ales cele cu prețuri reduse, devenind astfel mai puțin accesibile. În plus, the regimul sancțiunilor este foarte sever, iar nedeclararea coletelor sau lipsa evidențelor detaliate pot aduce amenzi de până la 10.000 de lei, iar în cazuri grave, pot duce chiar la răspundere penală dacă nu se colectează taxa și nu se virează la buget.
Specialiștii avertizează că această tendință se va accentua odată cu introducerea celei de-a doua taxe, din vara lui 2026, care va fi aplicată uniform în toate statele membre și va avea un impact mai dur asupra pieței locale, fiindcă România are cei mai mari nivel de taxare. În această situație, prețurile pentru produsele cumpărate online din afara UE vor crește în mod semnificativ, iar consumatorii vor trebui să se obișnuiască cu costuri mai mari sau, alternativ, să caute alternative naționale sau regionale.
Cu toate aceste măsuri, perspectiva pe termen mediu este una de ajustare pentru toate părțile implicate. Comercianții, platformele digitale și firmele de curierat trebuie să se adapteze rapid la noile reguli fiscale și vamale, într-un context în care, dacă nu se vor lua măsuri eficiente de gestionare, costurile suplimentare se vor transfera inevitabil către consumatori. Într-un asemenea peisaj economic, odată cu creșterea taxelor, fie prețurile vor atinge un nou nivel, fie oferta va fi restrânsă, afectând direct comportamentul de consum.
În final, această reformă fiscală vine într-un moment în care piața online din România devine tot mai complexă și mai costisitoare, iar impactele vor fi resimțite mai puternic aici decât în alte state europene, unde taxele logistice sunt, de obicei, mult mai mici. Rămâne de văzut cum vor reacționa în timp consumatorii și comercianții, iar autoritățile continuă să urmărească, cel mai probabil, ajustări pentru a echilibra fluxul importurilor și buna funcționare a pieței.
