Cluj-Napoca, orașul cunoscut pentru farmecul său istoric și pentru energia tinerilor, a fost anul trecut martorul unei situații alarmante: locuitorii au respirat în medie peste 200 de zile de aer poluat. Concluzia provine dintr-un studiu realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”, care a analizat cu meticulozitate nivelurile de poluare din oraș, bazându-se pe peste 1,8 milioane de măsurători colectate din 48 de senzori instalati de cetățeni în diferite zone.
Aceasta nu este o veste nouă pentru Cluj, dar cifrele recente refacă și mai acut problema calității aerului în oraș. În cadrul analizei publicate recent, specialiștii subliniază că poluarea s-a menținut la un nivel alarmant aproape tot timpul anului trecut, iar situația nu pare să se îmbunătățească. Într-un context în care autoritățile locale și comunitatea se străduiesc să găsească soluții sustenabile, aceste cifre pun din nou presiune pe condițiile de mediu ale orașului.
Peste 200 de zile cu aer poluat: o realitate pentru clujeni
Studiul aduce în prim-plan o statistică îngrijorătoare: Clujenii au respirat aer poluat timp de 222 de zile în 2022, adică aproape două treimi din totalul zilelor anului. Pentru comparație, în alte orașe europene cu probleme similare, valorile de poluare au fost gestionate mai eficient, accentuând discrepanța dintre așteptări și realitate în Cluj. Aceste cifre impun o reflecție serioasă asupra modului în care confortul urban și sănătatea publică sunt afectate de nivelurile de poluare.
Potrivit inginerilor și specialiștilor în mediu, sursele de poluare din Cluj sunt variate, de la traficul intens, la activitățile industriale și arderea materiei combustibile. Problema devine cu atât mai complicată dacă luăm în calcul faptul că meteorologia locală, precum fenomenul de stagnare a aerului, poate amplifica efectele acestor emisii. La această situație, analizele indică necesitatea unor măsuri urgente și coordonate pentru reducerea emisiilor nocive în oraș.
Rețeaua comunitară “Strop de Aer”: tehnologii civice și implicare cetățenească pentru schimbare
O noutate importantă adusă de studiul recent o reprezintă metoda de colectare a datelor: peste 1,8 milioane de măsurători realizate de cetățeni, prin senzori personali și camere de monitorizare. Aceasta a permis o hartă detaliată a nivelurilor de poluare, identificând zonele cele mai afectate și perioadele de maximă încărcare cu particule nocive.
Rețeaua „Strop de Aer” subliniază că implicarea activă a comunității a devenit un element cheie în monitorizarea și combaterea poluării. Prin amplasarea voluntară a senzorilor, cetățenii nu doar că au contribuit la crearea unei imagini fidele a realității, ci și au devenit parte activă în procesul de conștientizare și presiune asupra factorilor decizionali. La rândul lor, autoritățile locale sunt chemate să integreze aceste date în politicile publice și planurile de combatere a poluării.
Într-un oraș în care tot mai mulți tineri și familii aleg să locuiască, sănătatea și calitatea vieții trebuie să devină priorități reale. Chiar dacă ultimele luni au adus câteva inițiative de reducere a emisiilor, cifrele îngrijorătoare din studiu arată că mai este mult până la atingerea standardelor europene și la asigurarea unui mediu sănătos pentru toți locuitorii orașului.
Pe măsură ce cercetările și măsurătorile continuă, comunitatea clujeană așteaptă răspunsuri concrete și măsuri ferme din partea autorităților. În timp ce tehnologia și implicarea civică rămân principalele arme în lupta pentru aer curat, este evident că viitorul orașului depinde de maturitatea cu care se va implementa un plan de acțiune eficient. Între timp, cetățenii, conștienți de pericol, continuă să fie vigilenți și să monitorizeze, cu speranța că schimbarea va veni și în orașul lor, dar și în conștiința factorilor de decizie.
