Conform Gândul: Clotilde Armand, fostă primăriță a Sectorului 1 din București și recent condamnată la închisoare cu suspendare într-un dosar propriu, a reacționat public la noul dosar în care este anchetat Călin Georgescu, fost candidat la Președinție. Armand a ironizat presupusele probe găsite de procurori la reședința acestuia, subliniind o presupusă discrepanță în documentele prezentate.
Probele din dosarul Călin Georgescu, sub lupă
În timp ce Călin Georgescu beneficiază, în prezent, de prezumția de nevinovăție, spre deosebire de Clotilde Armand care a primit o sentință judecătorească definitivă într-un caz anterior, fosta primăriță a Sectorului 1 a ales să comenteze public detaliile apărute în legătură cu ancheta. Un element care a atras atenția fostei edilă este legat de un presupus „pașaport diplomatic” în care Georgescu ar fi fost înregistrat cu statutul de „senator”.
Clotilde Armand a explicat, pe o rețea de socializare, că acest detaliu, dacă se confirmă, ridică semne de întrebare, deoarece Malta nu dispune de un Senat. „Domnul senator de Malta – așa scria pe legitimația falsă găsită de procurori la Georgescu acasă – a uitat însă că Malta nu are Senat. Parlamentul maltez este unicameral, organizat după modelul Westminster. Singura cameră legislativă este House of Representatives (Kamra tad-Deputati). Constituțional, Parlamentul este format din Președintele Maltei + Camera Reprezentanților, fără o cameră superioară”, a precizat Clotilde Armand, subliniind astfel presupusa eroare din documentul respectiv.
Ancheta în cazul Clotilde Armand: contextul condamnării
Este important de reamintit că, la sfârșitul lunii august, Judecătoria Sectorului 1 București a decis condamnarea lui Clotilde Armand la o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării acesteia. Sentința viza modul în care fosta primăriță și-a majorat propria indemnizație. Decizia instanței nu este, la momentul actual, definitivă.
În acest caz, instanța i-a impus lui Clotilde Armand un termen de supraveghere pe o perioadă de doi ani. De asemenea, s-a dispus confiscarea sumei de 18.720 de lei, despre care s-a considerat că a fost obținută ilegal în cadrul proiectului ce a stat la baza acuzațiilor. Anchetatorii au susținut că oficialul și-ar fi mărit indemnizația în perioada în care s-a numit manager într-un proiect finanțat din fonduri europene.
Sursa: Gândul
