Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1 din București, a anunțat recent că a câștigat definitiv procesul intentat companiei de salubritate Romprest, care o acuzase de defăimare și i-a solicitat despăgubiri morale de 500.000 de euro. Decizia instanței aduce o veste importantă într-un dosar care a ținut capul de afiș al recentei perioade de tensiune dintre autoritățile locale și operatorii de servicii publice, într-un context de controverse legate de gestionarea fondurilor publice și de transparență în contractele de salubritate.
### Un răsunător câștig în judiciary, în contextul unui conflict de durată
Decizia a venit după o luptă judiciară de aproximativ cinci ani, în care Armand a fost nevoită să se confrunte cu multiple încercări de intimidare și presiuni legale din partea Romprest. La rândul său, fostul primar a susținut că această acțiune a companiei a fost o „hărțuire judiciară”, menit să o oprească din dezvăluirea unor practici ilegale și a unor nereguli grave în gestionarea contractului de salubritate semnat în 2008 pentru Sectorul 1.
„A fost o hărțuire judiciară care a durat cinci ani, dar i-am bătut repetat în trei instanțe: Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte. Acum, compania Romprest trebuie să îmi plătească cheltuielile de judecată”, a declarat Armand, evidențiind temeiul juridic și relevantul câștigului pentru integritatea sa profesională.
Fostul primar a adăugat că această acțiune viza nu doar poziția sa politică sau personală, ci și transparența în gestionarea fondurilor publice locale. Ea a subliniat faptul că dezvăluirile sale au vizat modul în care neregulile din contractele cu operatorul de salubritate au dus la un „cel mai mare furt din bani publici din România post-decembristă”, implicând, conform ei, și foste administrații locale de la PSD și PNL. În acest context, procesul și câștigul său devin simboluri ale luptei pentru integritate în administrație.
### Conflictul din 2020 și consecințele sale juridice și financiare
În primăvara anului 2020, tensiunile au escaladat atunci când Clotilde Armand a decis suspendarea plăților către Romprest, considerând tarifele contractuale nejustificat de mari și modul în care operatorul își desfășura activitatea. Aceasta a fost o decizie controversată, dar fundamentată pe necesitatea unei gestionări mai eficiente și mai transparente a serviciilor de salubritate. În replică, Romprest a întrerupt temporar serviciile de colectare a deșeurilor în Sectorul 1 și a inițiat un val de procese împotriva Primăriei, acuzând prejudicierea imaginii sale.
Unul dintre cele mai mediatizate procese a fost intentat în ianuarie 2021, când compania a acuzat autoritățile locale și pe Clotilde Armand de campanie mediatica defăimătoare. În acest caz specific, Romprest a cerut daune morale în valoare de 500.000 de euro, dar această solicitare a fost respinsă definitiv. În schimb, compania a câștigat alte litigii, având de recuperat datoriile totale de peste 116 milioane de lei de la Primăria Sectorului 1.
Cazul a atras și un interes deosebit datorită aspectelor legate de transparența contractelor publice și de modul în care gestionarea defectuoasă a unor astfel de servicii poate duce la risipirea banilor publici și la dezbateri majore despre corupție și responsabilitate în administrație. În ultimele luni, primăria a anunțat intenția de a plăti eșalonat datoriile către Romprest, după ce, inițial, s-a vorbit despre o posibilă deblocare a plăților pentru anul viitor, în planurile de a reduce datoriile istorice.
### Perspective și urmări
Decizia definitivă a instanței adaugă o nouă pagină în controversata poveste a gestionării serviciilor de salubritate la nivel local, dar și în lupta deschisă dintre autoritățile locale și operatorii privați. În timp ce Clotilde Armand își reafirmă poziția și intenția de a continua să dezvăluie și să lupte împotriva gestionării defectuoase a banilor publici, Romprest va trebui să suporte consecințele deciziei judecătorești.
Rămâne de văzut dacă această victorie juridică va avea efecte mai largi asupra modului în care se vor desfășura contractele de salubritate în București și în alte orașe ale țării, precum și asupra echilibrului între transparență, interesul public și interesele comerciale ale operatorilor. În contextul actual, toate părțile implicate par să fie conștiente că această luptă nu s-a încheiat, ci doar că formează un capitol crucial în procesul de reformare a managementului serviciilor publice din București.
