După ani întregi de blocaje și controverse, primarul general Ciprian Ciucu a reușit, în sfârșit, să obțină aprobarea pentru un audit extern al Societății de Transport București (STB) și Termoenergetica. A fost nevoie de nu mai puțin de cinci încercări pentru ca hotărârea să ajungă pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), fiind o victorie importantă în contextul tensiunilor politice și al încercării de reformare a serviciilor publice din Capitală.
Cu toate că esențialul a fost aprobarea auditului, lupta politică s-a dovedit a fi extrem de dificilă, mai ales din cauza manevrelor opoziției din PSD și PUSL, care s-au opus vehement proiectului. Prima încercare a fost dată în luna ianuarie, dar proiectul a fost respins, iar ulterior, multiple ședințe au fost blocate de lipsa cvorumului, cercetate de o strategie clară de sabotaj din partea celor două formațiuni politice. În fața acestor obstacole, Ciprian Ciucu a negociat și a convenit un compromis mai puțin ideal, dar tot util în vederea obținerii avizului: s-a permis introducerea pe ordinea de zi a unui proiect legat de prelungirea dreptului de administrare pentru anumite străzi din Sectorul 4, deși acesta a fost considerat ilegal de către specialiștii din Primăria Capitalei.
Conflictul generat de prelungirea dreptului de administrare a străzilor
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a solicitat oficial, prin intermediul consilierilor PSD și PUSL, extinderea până în 2040 a drepturilor de administrare asupra unor bulevarde și alei care au fost transferate de la Primăria Capitalei în 2017. La acea vreme, această mutare a avut ca scop principal dezvoltarea unor proiecte de amenajare și reamenajare a parcărilor, dar prevedea clar că, odată finalizate investițiile, aceste drumuri urmau să revină la administrația centrală, „libere de orice sarcini”. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor de modernizare au fost încheiate în 2020, iar străzile rămân în continuare în gestiunea Sectorului 4, inclusiv pentru proiecte suplimentare, precum pasajul suprateran, fără acceptul oficial al Primăriei Capitalei.
Deși inițial, proiectul de prelungire a dreptului de administrare era perceput ca fiind ilegal, Băluță a forțat situația, în contradictoriu cu oficialii primăriei centrale. Argumentul oficial invocat de către primar a fost legat de investițiile masive realizate din credite și buget local, menționând că Sectorul 4 vrea să-și recupereze la timp costurile și să dețină controlul asupra arterelor din zonă până în 2040. În ciuda acestor justificări, specialiștii direcției Transporturi au atras atenția că proiectul încălca legislația în vigoare, fiind considerat ilegal, și chiar au avertizat în repetate rânduri asupra riscului de a fi adoptat, considerând că edilul Sectorului 4 nu respectă condițiile legale pentru continuarea administrării acestor drumuri.
Lupta politică și sabotajul în CGMB
Anularea proiectului de hotărâre a fost un act repetat de opoziție, partidele din coaliția de guvernare locală refuzând să îl voteze, acționând prin boicot și abținere pentru a împiedica aprobarea. În ședințele din februarie și martie, consilierii PSD și PUSL s-au abținut sistematic, refuzând astfel să asigure cvorumul necesar pentru vot, ceea ce a dus la blocarea oricărei decizii importante.
Pe 6 martie, Ciprian Ciucu a făcut și o declarație dură, explicând că proiectul era ilegal și că nu putea fi pus pe ordinea de zi. „Trebuie îndeplinite condițiile legale pentru ca aceste proiecte să poată fi adoptate. A cerut bulevardele, pe care le-au luat cu o anumită destinație. Face lucrări și schimbă destinația. Expiră termenul până la care le-a primit în administrare. Și că fie prelungit, i se cere să facă dovada că a făcut toate lucrările asumate, respectând destinația inițială pentru care le-a luat”, a explicat primarul general.
Chiar dacă, pe 13 martie, CGMB a aprobat în cele din urmă proiectul, hotărârea a fost una restrânsă, acordând dreptul de administrare până în 2030, nu până în 2040, conform solicitării inițiale a primarului Băluță. În spatele votului favorabil s-au aflat însă și consilieri din alianța de guvernare locală, care au dorit să-l susțină pe Ciprian Ciucu și să păstreze o poziție favorabilă reformelor, chiar dacă oficial, această prelungire a dreptului de administrare a fost făcută cu încălcarea legii.
Impactul și perspectivele viitoare
Întregul conflict scoate în evidență dificultățile de coordonare între administrația centrală și cea locală, precum și politica fragilă ce caracterizează gestionarea problemelor din București. În vreme ce oficialii din Primăria Capitalei își mențin poziția și avertizează asupra ilegalităților, primarul Ciprian Ciucu încearcă să impună reforme și transparență în administrarea serviciilor publice esențiale.
Rămâne de văzut dacă această strategie va putea fi consolidată în timp, spre a duce la o gestionare mai eficientă și legală a infrastructurii orașului. În timp ce la nivel politic, pozițiile sunt împărțite și conflictuale, bucureștenii așteaptă de mult reforme și stabilitate, într-un oraș dominat de tensiuni și interese divergente. În cele din urmă, ultimele decizii și acțiuni ale Consiliului General vor fi importante nu doar pentru administrarea străzilor, ci și pentru direcția pe termen lung a administrării capitalei.
