Backflip-ul, îngăduit din nou la Olimpiadă: Ilia Malinin redefinește patinajul artistic
Campionul olimpic en-titre, Ilia Malinin, a uimit publicul marți seară la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026, executând un backflip în cadrul programului său scurt. Acesta marchează o premieră notabilă după o absență de 25 de ani a acestei mișcări controversate din competițiile oficiale. Washington Post a descris tornația ca „slam dunk-ul patinajului artistic”, evidențiind riscurile și dificultățile acestei execuții, care în trecut a fost considerată periculoasă și necorespunzătoare pentru competiții.
Reglementările Federației Internaționale de Patinaj (ISU) s-au schimbat, astfel încât backflip-ul este acum legal, deși nu va fi punctat. Acesta este un pas semnificativ pe calea revitalizării unui sport care se teme de riscurile prea mari asociate cu elemente acrobatice avansate. „Schimbarea unei reguli cunoscute drept Regula 610 reprezintă o încercare a ISU de a insufla energie într-un sport care a devenit prea serios”, a declarat Troy Goldstein, specialist în domeniul tehnic al ISU.
Revoluția backflip-ului: Întoarcerea unui element interzis
Executarea saltului înapoi a fost interzisă în competiții timp de două decenii, după ce Surya Bonaly a provocat o adevărată furtună în 1998, la Jocurile Olimpice de la Nagano. Atunci, patinatoarea franceză a realizat un backflip în timpul finalei feminine, un act considerat ilegal, dar care a rămas memorabil pentru spiritul său rebel. Bonaly a devenit simbolul acestor acrobații interzise, având o carieră marcată de controverse și critici legate de stilul său de patinaj.
Istoria backflip-ului pe gheață datează din anii ’40, când Skippy Baxter a popularizat mișcarea în show-urile itinerante. „Patinează foarte repede înapoi, înfige-te cu putere în gheață, și impulsul te va face să te răsucești”, își amintea Baxter despre execuția acestui element. Deși a avut un impact major asupra spectacolului, backflip-ul nu a fost considerat o abilitate esențială în competiții până de curând.
Vocea tradiției vs. inovația modernă
Controversa legată de backflip a continuat să bântuie patinajul artistic, pe măsură ce antrenorii și oficialii ISU au avut păreri diverse. Terry Kubicka, un alt promotor al backflip-ului, a fost subiectul numeroaselor critici în anii ’70, când și-a înfățișat saltul la Jocurile Olimpice din 1976. „A fost descris ca un circ pe gheață”, povestește Kubicka. Deși mulțimea l-a aclamat, juriul a fost confuz, iar rezultatul l-a plasat pe locul al șaptelea.
Recent, tendința de a include elemente mai spectaculoase pe gheață a revenit în prim-plan. În 2024, regulamentul a fost actualizat din nou, iar backflip-ul a fost reintegrat, dar fără a putea fi punctat. Aceasta a deschis uși pentru patinatori precum Adam Siao Him Fa, care a încercat saltul interzis în competiție, considerându-l o formă de revoluție pozitivă.
Astăzi, tot mai mulți patinatori își asumă riscuri și explorează noi tehnici pe gheață. Ilia Malinin, despre care se spune că are un trecut în gimnastică, a învățat să gestioneze frica de a executa acrobații riscante. „A fost nebunie”, a spus el după competiție. „E cu totul altă poveste pe gheață, dar am învățat să depășesc frica”.
Jocurile Olimpice au devenit o platformă pentru a reinventat patinajul artistico-competitiv, iar backflip-ul nu mai este un simplu truc de circuri, ci o parte integrantă a evoluției acestui sport fascinant. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor răspunde juriile și spectatori la această renaștere acrobatică când medaliile vor fi decernate vineri.
