Primăria București, condusă de peste trei luni de Ciprian Ciucu, a adoptat o lipsă accentuată de transparență în comunicarea cu mass-media, manifestată prin restricții pe grupurile de WhatsApp și solicitări de informații respinse sau întârziate. Chiar dacă în campanie discursul despre transparență a fost un pilon important, realitatea administrativă indică o schimbare de atitudine, centrată pe control și cenzură.
Blocat de comunicare, jurnaliștii rămân fără răspunsuri oficiale
Relația dintre presă și noua conducere a Primăriei Capitalei a avut, până recent, un canal de comunicare direct și accesibil: grupul de WhatsApp administrat de biroul de presă. În condițiile în care legea permite transmiterea informațiilor și prin sistemul informatic, acest canal a fost folosit frecvent pentru solicitări și dezbateri.
Însă, vineri dimineață, mai mulți jurnaliști care urmăreau discuțiile pe grup au fost suprinși de decizia conducerii de a închide această comunicare. Într-un mesaj oficial, li s-a explicat că „pentru a păstra un cadru profesionist și eficient de comunicare, grupul va fi utilizat strict pentru transmiterea de informații oficiale”. În cele din urmă, accesul lor la această platformă a fost blocat, fiind interpretat drept o formă de cenzură discreționară.
De altfel, această strategie de comunicare a fost observată și în alte momente anterioare, precum cazul Sectorului 6, unde Ciprian Ciucu a condus anterior, sau în proiectele anterioare ale președintelui Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale. În ambele cazuri, interdicția de a comenta sau de a adresa întrebări a fost un indicator clar al unei atitudini restrictive față de presa critică.
Solicitările de informații, ignorable sau întârziate
Reprezentanții primăriei au recomandat oficial jurnaliștilor să trimită solicitări pe email, în baza Legii 544/2001, însă actul procedural nu a fost întotdeauna respectat. Răspunsurile vin rareori și întârzie uneori peste limitele legale, în cazul unor solicitări care rămân în așteptare până la 50 de zile, deși legea prevede un termen maxim de 30 de zile pentru răspuns.
Colegi din presă au raportat că în situații punctuale primăria refuză să răspundă sau răspunde în condiții minimale, chiar dacă, oficial, trebuie să ofere informații în termen de 10 zile. În cazul solicitărilor despre fonduri sau evenimente, răspunsurile au fost fie întârziate considerabil, fie inexistente. Acelasi comportament a fost semnalat și în administrația anterioară a Sectorului 6, condus tot de Ciprian Ciucu, unde solicitările legate de finanțarea festivalului West Side Hallo Fest au rămas fără răspuns.
De asemenea, ieșirile publice ale primarului au sugerat o anumită indiferență față de presă, precum momentul în care a părăsit o conferință de presă după ce jurnaliștii de la Snoop.ro l-au chestionat despre contractele încheiate între PNL și anumite mijloace de comunicare, încălcând legea.
În prezent, primăria pare să adopte o strategie clară, bazată pe reducerea și controlul fluxului de informații. Comunicarea formală devine un dialog unilateral, în timp ce orice critică sau solicitare de explicații este ignorată sau respinsă.
Politicile de comunicare reflecție a unei noi direcții
Modul în care Ciprian Ciucu gestionează relația cu presa indică o abordare din ce în ce mai autoritară. În loc să fie deschis și transparent, exemplul actual arată o tentativă de cenzură subtilă, care limitează accesul jurnaliștilor la informații și reduce la tăcere vocea critică.
Această atitudine contrastează profund cu discursul din campanie, când promisiunile despre transparență și dialog erau frecvent enunțate în public. În realitate, însă, primarul pare să prefere o strategie de control, menită să prevină orice critică sau întrebări incomode.
De exemplu, în conferința de presă recentă, Ciprian Ciucu a pretins că nu cunoaște motivele pentru care Primăria Capitalei nu răspunde solicitărilor de informații, ceea ce în fapt contrazice comportamentul anterioar și declarațiile oficiale.
În timpul mandatului, primăria a devenit tot mai rezervată și mai selectivă în privința comunicării, refuzând oficial răspunsuri și blocând calea pentru jurnaliștii de investigație. La un moment dat, această tactică a fost folosită și în comunicatele cu privire la contracte sau finanțări, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și a respectului pentru lege.
Sursa: Buletin.de
