Tehnologie

Chip-sonda spre gaura neagră: Misiunea secolului, din SF în realitate

Chip-sonda spre gaura neagră: Misiunea secolului, din SF în realitate

Conform Playtech.ro: Cercetătorii au dezvoltat un concept ambițios pentru a explora universul, vizând găuri negre potențial apropiate de Pământ. Misiunea ar presupune trimiterea unei sonde minuscule, cu o masă de aproximativ un gram, propulsată de un fascicul laser, capabilă să atingă o treime din viteza luminii.

O primă provocare: identificarea unei ținte

nCea mai apropiată gaură neagră confirmată de noi, Gaia BH1, se află la o distanță de 1.560 de ani-lumină. Această distanță face o misiune fezabilă într-un interval de timp rezonabil, chiar și cu o sondă avansată, practic imposibilă. Totuși, modelele teoretice sugerează că în galaxia noastră, Calea Lactee, ar putea exista circa 100 de milioane de găuri negre de masă stelară.

nMajoritatea acestor obiecte ar fi izolate, lipsite de o stea însoțitoare de la care să atragă materie. Din această cauză, ele nu emit suficientă radiație pentru a fi ușor detectabile prin telescoapele actuale.

nDin punct de vedere statistic, există posibilitatea ca o gaură neagră nedescoperită să se afle mult mai aproape, la o distanță de doar 20 sau 25 de ani-lumină de Sistemul Solar. O astfel de proximitate nu ar prezenta un pericol pentru Pământ, dar ar fi suficientă pentru a permite o misiune interstelară pe durata vieții umane.

nAstronomii ar putea detecta prezența unei astfel de găuri negre prin observarea interacțiunii acesteia cu norii de gaz aflați în apropierea Sistemului Solar. Atunci când o gaură neagră atrage materie din acești nori, chiar și în cantități mici, procesul generează radiații detectabile.

Tehnologia propulsiei luminoase

nPentru a atinge o astfel de destinație, o rachetă convențională ar necesita o cantitate prohibitivă de combustibil și ar parcurge distanța în mii de ani. Soluția propusă se bazează pe utilizarea unei vele propulsate de lumină.

nSonda ar fi extrem de mică, constând dintr-un cip de un gram, care ar integra procesorul, instrumentele științifice, sistemul de navigație și comunicații. Acest cip ar fi atașat unei vele ultra-subțiri, realizată dintr-un metamaterial dielectric special.

nUn sistem laser de mare putere ar fi direcționat către velă, accelerând sonda. Calculele preliminare indică faptul că un astfel de dispozitiv ar putea atinge o treime din viteza luminii în aproximativ 17 minute. După oprirea fasciculului laser, sonda și-ar continua drumul prin inerție.

Sursa: Playtech.ro