Beijingul a fost martorul unei deschideri festive, dar marcate de tensiuni, ale celei mai importante întâlniri politice anuale din China – Adunarea Națională Populară (ANP). Sub ninsorile caracteristice sezonului, aproape 3.000 de deputați s-au adunat în Marele Palat al Poporului din Piața Tiananmen pentru a discuta prioritățile și direcțiile țării la începutul unui nou ciclu legislativ, într-un moment în care semnalele internaționale și interne referitoare la dezvoltarea economică și militară sunt extrem de intense.
Bugetul de apărare, o prioritate clară pentru Beijing
Premierul Li Qiang a prezentat în deschiderea sesiunii raportul anual privind activitatea guvernamentală, evidențiind o creștere de 7% a bugetului pentru apărare, ajungând la aproximativ 277 de miliarde de dolari. O cifră semnificativă, având în vedere ca în ultimele trei ani, majorările au fost similare, dar persistă întrebări legate de reala dimensiune a cheltuielilor militare ale Chinei. Specialiști precum Fu Qianshao apreciază că această creștere “rămâne la un nivel rezonabil și adecvat”, fiind justificată de necesitatea modernizării armatei din ce în ce mai sofisticate, mai ales în contextul intensificării activităților militare din jurul Taiwanului.
Analize independente, însă, sugerează că bugetele oficiale ale Chinei nu reflectă pe deplin eforturile și cheltuielile reale, mai ales având în vedere investițiile majore, precum intrarea în serviciu a celui de-al treilea portavion sau dezvoltarea tehnologică accelerată. În acest context, Beijingul a intensificat exercitiile militare și presiunea asupra Taiwanului — o strategie pe care oficialii o justifică drept măsuri de avertisment împotriva “forțelor separatiste”. Cu toate acestea, în paralel, recentul val de remanieri în conducerea militară, inclusiv demiteri de înalți oficiali, indică o internalizare a problemelor și o fază de reevaluare a controlului asupra forțelor armate.
Economia Chinei și reformele pentru un viitor mai sigur
În discursul său, Li Qiang a reiterat angajamentul față de “progresul ferm al cauzei reunificării naționale” și a adăugat că Beijingul se va opune “oricărei tentative de independență a Taiwanului”, exprimând în același timp dorința de a promova “dezvoltarea pașnică a relațiilor” între cele două maluri ale strâmtorii. Această declarație subliniază încă o dată ambițiile Chinei de a-și întări poziția în regiune, în timp ce se menține în plan intern o campanie acerbă anticorupție, care a dus la demiteri și anchete în rândul conducerii militare și politice.
Din punct de vedere economic, Guvernul a ajustat țintele de creștere pentru 2026, stabilind o variabilă de între 4,5% și 5%, o valoare mai modestă față de anii precedenți, dar motivată de dorința de a crea “spațiu pentru ajustări structurale, prevenirea riscurilor și reformă”. Planul cincinal, valabil până în 2030, are ca scop stabilizarea economiei și pregătirea unei tranziții de la creștere rapidă la un model mai sustenabil, în ciuda presiunilor globale și a propriilor provocări demografice.
Reforma economică include menținerea unui deficit bugetar de 4%, o inflație controlată de 2%, precum și o rată a șomajului de circa 5,5%, dar și continuarea investițiilor în infrastructură și măsuri pentru revitalizarea sectorului imobiliar, care a fost afectat de crizele recente. În același timp, Beijingul și-a reafirmat intenția de a stimula cererea internă – un pas esențial în menținerea stabilității în fața provocărilor externe.
Demografic și social: măsuri pentru un viitor mai echilibrat
Cu o populație aflată în declin pentru al doilea an consecutiv, guvernul a anunțat măsuri pentru contracararea acestui fenomen, printre care o serie de inițiative pentru creșterea natalității și pentru sprijinirea familiilor. Premierul Li Qiang a spus că ţara trebuie să devină “o societate prietenoasă cu creșterea copiilor”, extinzând sistemele de concediu de maternitate și îmbunătățind serviciile de îngrijire a vârstnicilor, toate în încercarea de a combate efectele îmbătrânirii accelerate a populației.
Simultan, delegații au avut de înfruntat un context de securitate sporită, iar absenteismul relativ crescut – aproximativ 4% – indică un grad de tensiune alegorică, legat de măsurile stricte de control și de anchetele din sfera militară și politică. În ultimele luni, această stagnare a prezenței a fost interpretată ca reacția unui sistem în proces de consolidare și reformare, în condițiile în care China își reafirmă poziția ca putere globală emergentă, pregătită să își apere interesele și să navigheze în apele turbulente ale geopoliticii contemporane.
Pe măsură ce sesiunile ANP avansează, semnalele din partea Beijingului indică o combinație de ambiție de length și precauție, într-un context intern și extern din ce în ce mai complex. Rămâne de urmărit dacă aceste măsuri și declarații vor reuși să asigure stabilitatea, atât în plan economic, cât și în cel militar, pentru China în următoarele luni și ani.
