Oceanele lumii ar putea juca un rol mult mai important în accelerarea schimbărilor climatice decât se credea anterior, conform unui nou studiu. Cercetările recente au identificat un mecanism prin care procese ascunse în adâncurile apelor contribuie discret la încălzirea planetei. Descoperirea relevă un potențial cerc vicios care ar putea intensifica efectele negative ale încălzirii globale.
Metanul: un inamic invizibil
Metanul, un gaz cu efect de seră extrem de puternic, este produs în mod natural în medii lipsite de oxigen, cum ar fi zonele umede sau sedimentele oceanice. Paradoxal, oamenii de știință au observat de mult timp prezența metanului în apele de suprafață ale oceanului, unde concentrația de oxigen este ridicată. Această discrepanță a reprezentat o enigmă pentru cercetători.
Pentru a elucida misterul, o echipă de cercetători a analizat date globale și a utilizat modele computerizate complexe. Rezultatele au indicat un proces microbian specific. Anumite bacterii produc metan în timp ce descompun materia organică, dar acest lucru se întâmplă doar în condiții specifice. Se pare că producția de metan este legată de nivelul de fosfat, un nutrient esențial.
Relația dintre fosfat și producția de metan
Studiul sugerează că producția de metan în apele bogate în oxigen ar putea fi mai frecventă decât se credea anterior. Acest lucru se datorează faptului că în anumite regiuni, nivelurile de fosfat sunt scăzute, creând un mediu propice pentru activitatea microbilor. Această interacțiune complexă ar putea amplifica impactul schimbărilor climatice.
Cercetătorii analizează, de asemenea, modul în care acest proces s-ar putea dezvolta într-o lume în încălzire. Schimbările climatice încălzesc oceanul de la suprafață în jos. Acest fenomen crește diferența de densitate între apa de suprafață și straturile mai adânci, ceea ce duce la o amestecare mai redusă a apei. În consecință, mai puțini nutrienți, inclusiv fosfatul, ajung la suprafață.
Modelele arată că acest lucru ar putea duce la o epuizare a fosfatului în apele de suprafață, creând condiții favorabile dezvoltării microbilor producători de metan. Dacă acest scenariu se concretizează, oceanul ar putea elibera cantități și mai mari de metan în atmosferă. Deoarece metanul este un gaz cu efect de seră puternic, acest lucru ar putea crea un ciclu de feedback accelerat, cu oceane mai calde care eliberează mai mult metan.
Un studiu recent a evidențiat modul în care procesele microscopice din ocean au potențialul de a genera impacturi globale semnificative.
