Birocrația românească, în continuare o piedică pentru cetățeni în era digitalizării
În contextul modernizării administrative din România, oficialii anunțau de câțiva ani tranziția spre acte de identitate electronice, cu promisiunea unei gestionări mai eficiente și a unei reducerea a suprasolicitării birocrației. Însă, după aproape doi ani de la intrarea în vigoare a noii cărți electronice de identitate, se pare că realitatea este încă departe de a fi conformă cu perspectivele inițiale. Mii de români resimt frustrări specifice legate de modul în care funcționează sistemul digital, iar problema principală rămâne gestionarea adresei de domiciliu, registrată doar electronic pe cipul noii documentații.
Probleme la actualizarea adresei în sistemul digital
De la începutul implementării, mulți cetățeni s-au așteptat ca noile certificate de identitate electronice să aducă flexibilitate prin posibilitatea de actualizare digitală a datelor personale, inclusiv a adresei de domiciliu. Însă, în practică, această prevedere pare să fie departe de a fi funcțională. Ministerul Afacerilor Interne a explicat inițial că lipsa adresei tipărite pe buletin a fost o soluție pentru a permite modificarea electronică a acestor date. În realitate, însă, mulți români au fost mirați să afle că funcția de actualizare a adresei nu este momentan disponibilă, iar pentru a schimba adresa, trebuie să solicite eliberarea unui nou buletin, pentru care trebuie să plătească.
Un român care a cerut actualizarea domiciliului pe un buletin emis în iunie 2025 a rămas surprins când a fost informat că „nu se poate scrie pe cipuri”, iar această operațiune nu este deocamdată realizabilă. „Asta înseamnă, că deși le-ați lăudat ca fiind ‘cele mai cele’, pentru o schimbare de adresă trebuie să îmi fac un buletin nou, buletin pentru care tot eu sunt obligat să plătesc 70 de lei”, a declarat utilizatorul.
Alți cetățeni au încercat să obțină explicații de la autorități, dar răspunsul a fost unanim: această funcție nu este încă activă, iar societatea va fi anunțată când se va putea realiza schimbarea electronică a adresei. Frustrarea devine și mai acută dacă ne raportăm la timpul și efortul necesare pentru a obține un nou buletin, într-un sistem birocratic încă dificil de navigat.
Birocrație și duplicare a documentelor
Pe lângă nemulțumirile legate de gestionarea adresei, românii se confruntă și cu alte obstacole care fac din dialogul cu statul o experiență frustrantă. Mulți reclamă solicitarea repetată a unor documente deja depuse, precum certificatul de naștere, chiar și pentru proceduri simple precum reînnoirea CI sau obținerea unui pașaport. O exprimare devenită virală pe rețelele sociale surprinde perfect această stare de fapt: „Pentru reînnoirea cărții de identitate se solicită obsesiv certificatul de naștere… de parcă un cetățean se naște de mai multe ori.”
Situația devine și mai complicată în cazul eliberării pașapoartelor pentru minori sau pentru adulți care dețin deja date biometrice în sistem. În aceste cazuri, deși informațiile sunt deja înregistrate, solicitările multiple și procedurile redundante continuă să îngrozească ritmul birocratic. În plus, problemele se extind și asupra înmatriculării auto, declarațiilor fiscale, obținerii permisului de conducere sau înregistrării firmelor, cifrele semnalate fiind de peste 120 de sesizări diferite, în majoritatea cazurilor regroupate în categoria „Altele”. Acest lucru indică faptul că problemele birocratice sunt mai raspândite decât oficialii și-au imaginat inițial.
Răspunsul autorităților și perspectiva de abolire a birocrației
În fața acestei avalanșe de nemulțumiri, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a recunoscut că numărul mare de reclamații trasează clar nevoia stringentă de simplificare administrativă. Conform acesteia, toate sesizările depuse pe platforma specială vor fi analizate și vor beneficia de transparență, iar lunar guvernul va selecta cele mai frecvente probleme pentru a le adresa instituțiilor competente.
Chiar dacă acest mecanism reprezintă un efort de a-i responsabiliza pe funcționari și aparține unui plan de reducere a birocrației, finalitatea va rămâne de verificat. Mulți cetățeni așteaptă nu doar soluții digitale, ci și rezultate concrete în simplificarea procedurilor, pentru ca procesul birocratic să devină într-adevăr mai eficient și mai uman. Așteptările sunt ca această abordare, combinată cu digitalizarea, să reducă timpul de rezolvare a problemelor și să elimine abuzurile sau solicitările inutile.
Timpul va arăta dacă reformele anunțate vor răspunde, în practică, așteptărilor cetățenilor, sau dacă, în continuare, birocrația va rămâne obstacolul principal în calea modernizării administrației românești.
