Criza sistemului de termoficare din București devine tot mai acută pe măsură ce temperaturile scad, iar centralele ELCEN sunt puse la maximum pentru a satisface necesarul de agent termic al orașului. În ultimele zile, Termocentrala București Vest a livrat apă caldă la aproape 100 de grade Celsius, o temperatură aproape de punctul de fierbere, într-un efort disperat de a compensa pierderile uriașe din rețeaua veche de distribuție. În timp ce centralele funcționează la capacitate maximă, mii de locuințe din Capitală se confruntă cu caloriferele abia „dezmorțite”, semn clar că sistemul este în zone de criză tehnică, funcționând peste limitele de siguranță.
### Presiuni extreme pe CET Vest și alte centrale importante
La nivel operațional, situația devenise critică încă din momentul în care, pe 18 ianuarie, CET București Vest livra agent termic la o temperatură de 99 de grade Celsius, aproape de punctul de fierbere, depășind cu patru grade nivelul minim solicitat de autoritatea de reglementare. Toate cele patru mari centrale ale orașului—CET Vest, CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud—dau în prezent apă încălzită peste temperaturile indicate, în condițiile în care temperaturile exterioare sunt extrem de scăzute și gerul a adâncit criza.
Chiar și centralele care au avut probleme tehnice recente își mențin producia la un nivel inedit: CET București Sud, care a avut dificultăți săptămâna trecută, livrează acum apă la 86 de grade Celsius, chiar dacă cerința minimă este de 80 de grade. Monitorizarea în timp real arată un efort maxim de menținere a temperaturilor, în condițiile în care sistemul încearcă să facă față cererii din ce în ce mai mari.
### Pierderile imense de apă și riscurile tehnice
Situația asocierii cu „criza apelor” devine alarmantă: potrivit reprezentanților ELCEN, săptămâna trecută, sistemul de distribuție funcționa cu un adaos de apă de aproape 2.225 de tone pe oră, pentru a suplini pierderile uriașe din rețea. În condiții normale, adăugarea de apă se limitează la 1.000 de tone pe oră, dar din cauza conductelor vechi și a fisurilor din rețea, pierderile au ajuns la un nivel dublu și chiar peste limita de siguranță, ceea ce pune presiune pe echipamentele de tratare și pompare.
Această situație pune în pericol funcționarea instalațiilor de tratament, care lucrează deja dincolo de capacitatea lor maximă. Riscile sunt imense, dacă nu se vor lua măsuri de reducere a pierderilor sau de modernizare a sistemului, există posibilitatea unui colaps tehnic, cu consecințe devastatoare pentru întreg fluxul de încălzire al orașului.
### Perspective și măsuri de redresare
Autoritățile și companiile de termoficare promiteau o ameliorare a situației odată cu creșterea temperaturilor, însă realitatea de pe teren indică o criză adâncită de factorii tehnici și climaterici. Administrația Națională de Meteorologie anunță că nopțile geroase se vor înmuia ușor, cu temperaturi care vor urca aproape de zero grade, iar finalul săptămânii aduce valori peste cele obișnuite pentru această perioadă. În aceste condiții, condițiile pentru reluarea normală a funcționării sistemului rămân un subiect de incertitudine.
Deși declarațiile oficiale indică intenția de a menține funcționarea, chiar și în regim de avarie, realitatea de pe teren îngrijorează locuitorii care se luptă cu caloriferele abia dezmorțite. În lipsa unor intervenții structurale și a unor investiții majore în modernizarea rețelei de distribuție, criza termică din București poate deveni o problemă de durată, cu efecte sociale și economice majore.
Administrația trebuie să găsească soluții urgente pentru reducerea pierderilor și pentru creșterea fiabilității sistemului, altfel, prevenirea unora dintre cele mai grave consecințe ale iernii nu pare deloc garantată. Cu vremea în jumătate de normă, timpul rămas pentru remediere devine din ce în ce mai scurt, iar bucureștenii speră ca, în cele din urmă, sistemul să revină la parametrii de funcționare adecvat.
