Conform Stiripesurse.ro: Directorul Centralei Nuclearelectrice (CNE) de la Cernavodă, Romeo Urjan, a oferit o explicație detaliată cu privire la motivul pentru care unitatea similară de la Kozlodui, din Bulgaria, poate funcționa în continuare, în timp ce centrala din România trebuie să fie oprită. Principalele diferențe, conform declarațiilor sale, vizează sistemul de pompare și răcire a reactoarelor, care determină o sensibilitate diferită la fluctuațiile nivelului Dunării.
Diferențe cruciale în sistemul de răcire
Potrivit lui Romeo Urjan, amplasarea și proiectarea instalațiilor de răcire reprezintă cheia înțelegerii acestor discrepanțe operaționale. Centrala de la Cernavodă se află pe o derivație a canalului Dunăre-Marea Neagră, ceea ce implică un debit de apă mai redus. În contrast, centrala din Bulgaria beneficiază de o poziționare direct pe Dunăre, având astfel acces la un debit mult mai mare.
Mai mult decât atât, stația de pompare de la Kozlodui dispune de pompe de mare putere și un canal derivat din Dunăre, permițând un sistem de apă de răcire în trepte. Această configurație permite funcționarea centralei bulgărești chiar și atunci când nivelul Dunării scade cu 20-30 de centimetri mai mult decât pragul la care centrala de la Cernavodă este nevoită să își înceteze activitatea. Romeo Urjan a menționat, marți seară, pentru Digi 24, că și pompele de la Kozlodui sunt de producție sovietică, datând din anii 1980-1990, similare cu cele de la Cernavodă.
Centrala bulgărească, deși veche, funcționează datorită unui design superior
Chiar dacă unitățile de pompare sunt vechi, eficiența sistemului de la Kozlodui este superioară. Designul ingenios al canalului derivat și al stațiilor de pompare le conferă un avantaj operațional semnificativ în condiții de debit redus al Dunării. Această diferență de 20-30 de centimetri la nivelul apei de răcire devine critică pentru funcționarea reactoarelor nucleare.
Directorul CNE Cernavodă a subliniat că, deși centrala din Bulgaria nu este „imună” la fluctuațiile hidrologice, limita sa operațională este mai permisivă. Implementarea unui sistem similar de răcire la Cernavodă ar necesita, conform estimărilor, oprirea centralei pentru mai multe luni și ar implica construcția unei noi instalații hidrotehnice pe Dunăre pentru a asigura un debit constant și suficient de apă.
Astfel, problema nu rezidă neapărat în vechimea echipamentelor de pompare, ci în arhitectura sistemului de preluare și distribuție a apei de răcire, unde proiectarea bulgărească se dovedește a fi mai adaptată condițiilor hidrologice fluctuante ale fluviului Dunărea. Situația actuală impune o analiză aprofundată a infrastructurii necesare pentru a asigura funcționarea continuă a CNE Cernavodă în viitor, luând în considerare atât cerințele tehnice, cât și particularitățile geo-hidrologice ale zonei.
Sursa: Stiripesurse.ro