Conform Mediafax: Soluții de urgență pentru menținerea nivelului Dunării la Cernavodă
Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat joi, pe teren, mai multe soluții menite să asigure un flux suficient de apă pentru priza de răcire a Centralei Nuclearelectrice (CNE) de la Cernavodă. Decizia vine pe fondul atingerii unor cote istorice minime ale fluviului Dunării, înregistrate de la începutul monitorizărilor. Din componența comitetului fac parte reprezentanți de la Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Administrația Națională Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica, Universitatea Tehnică de Construcții București, precum și specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și din Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Soluțiile identificate vor fi implementate în săptămânile următoare, iar comitetul va funcționa pe o perioadă de 30 de zile. Un raport final, care va include detaliile tehnice, calendarul de execuție și sursele de finanțare, urmează să fie prezentat în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Dragarea, prima intervenție analizată
Potrivit comunicatului Guvernului, dragarea este considerată intervenția cu cea mai scurtă durată de implementare. Aceasta ar putea „crea condițiile, nu certitudinea” pentru echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala, unde, în prezent, aproximativ 85% din debit se îndreaptă spre brațul Bala, iar doar 15% spre Dunărea veche. Prin dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime minimă de 2 metri, se urmărește ca un volum mai mare de apă să ajungă pe brațul Dunării vechi, implicit spre Cernavodă.
Un debit și o viteză sporită a apei ar contribui, de asemenea, la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni depuse în noul canal. Principalul obstacol în calea lucrărilor de dragaj îl reprezintă chiar nivelul foarte scăzut al apei, care prezintă riscul blocării navelor în bancuri de nisip. De asemenea, mobilitatea utilajelor necesare, fie ele din Constanța sau alte zone ale fluviului, spre brațul vechi al Dunării este îngreunată. Zonele vizate pentru dragaj cuprind bifurcația Dunăre-Canal CNE și zona din amonte de canalul CNE, cu prioritate pe kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.
Soluții hidrotehnice pentru dirijarea apei
În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea sunt poziționate strategic pentru a devia curentul spre șenalul navigabil, direcționând apa către priza de apă a centralei și spre Canalul Dunăre-Marea Neagră. Această măsură este un test pentru a evalua efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval de canalul CNE Cernavodă. Efectele sunt monitorizate constant prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau barjele retrase oricând. La debitele actuale, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva colmatării.
În aval de podul de la Cernavodă, urmează să fie construit un epiu, un dig scurt din piatră, care se va extinde de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de aproximativ 150 de metri. Vizibil deasupra apei, acesta va avea rolul de a dirija cursul apei spre partea mai adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Asigurarea răcirii centralei prin măsuri suplimentare
În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei, sunt analizate și măsuri pentru conservarea apei necesare funcționării. Prin pompaj, se dorește suplimentarea debitului necesar procesului de răcire, chiar dacă nivelul Dunării vechi va continua să scadă. Această soluție presupune instalarea unui dig mobil, gonflabil sau tubular, care ar asigura un nivel minim, suficient pentru ca reactoarele și depozitele de material uzat să fie răcite cu sistemele actuale. Pompele amplasate pe barje sau pontoane plutitoare ar urma să asigure nivelul și debitul necesar centralei. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră poate fi utilizată prin sistemul de pompare.
CNE Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, precum pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei, capabile să asigure răcirea în condiții optime a reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă, în scenariul cel mai nefavorabil cu baraj pe canalul de aducțiune, debitul apei nu ar fi suficient. În acest scenariu, nivelul Dunării în zona Cernavodă ar coborî la 1,05 metri, iar răcirea s-ar face în circuit închis, cu aport de apă demineralizată din echipamentul de tratare al centralei, alimentat din puțuri subterane. CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare și planificarea pentru astfel de scenarii, iar toate instituțiile implicate contribuie la asigurarea logisticii pentru menținerea răcirii.
Sursa: Mediafax
