Tehnologie

Cernavodă fără curent: Ce pățește România

Cernavodă fără curent: Ce pățește România

Conform Playtech.ro: Risc de deficit pe piața energetică românească

România se confruntă cu posibilitatea unor fluctuații semnificative pe piața de energie electrică, în contextul opririi unuia dintre reactoarele centralei nucleare. Această situație, dacă se va extinde și asupra celui de-al doilea reactor, ar putea duce la o dependență sporită de importuri, amplificând presiunile asupra prețurilor.

Impactul asupra producției interne

Sistemul energetic național beneficiază, în mod curent, de o capacitate importantă furnizată de centrala nucleară. Oprinderea unui singur reactor, înseamnă o pierdere de aproximativ jumătate din această capacitate. În ipoteza în care ambele reactoare ar deveni indisponibile simultan, țara ar pierde unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică, ceea ce ar crea un deficit considerabil.

Deși un blackout național nu este considerat cel mai probabil scenariu, sistemul energetic românesc se bazează pe un mix diversificat de surse. Acesta include hidrocentrale, centrale pe gaze naturale, cele pe cărbune, precum și surse regenerabile precum parcurile eoliene și fotovoltaice. Importurile din țările vecine completează, de asemenea, necesarul de energie.

Măsuri și provocări pe piețele regionale

Autoritățile au acționat deja pentru a acoperi deficitul generat de oprirea primului reactor, mobilizând producția disponibilă din centralele pe gaz și cărbune. De asemenea, se utilizează capacitatea de interconectare cu alte țări pentru a compensa pierderile. România a început deja să importe energie pentru a echilibra balanța.

Situația devine mai complexă dacă și cel de-al doilea reactor ar fi oprit, ceea ce ar impune o dependență mult mai mare de energia achiziționată din străinătate. Provocarea majoră este că și alte state din regiune se confruntă cu probleme similare. Ungaria, de exemplu, a raportat dificultăți la centrala nucleară de la Paks, iar producția hidroenergetică este redusă în mai multe țări din Europa Centrală și de Est din cauza secetei. În acest context, energia disponibilă pentru export este limitată și, implicit, mai scumpă.

Presiuni asupra prețurilor energiei

Principiul pieței energetice stipulează că, atunci când oferta scade, iar cererea rămâne ridicată, prețurile înregistrează o creștere. Acesta este și motivul pentru care populația și companiile au fost rugate să își reducă voluntar consumul, în special în intervalul orar 19:00-23:00, când cererea este maximă.

Dacă România ar fi nevoită să mărească semnificativ volumul de energie importată, costurile de achiziție ar putea crește, în special în orele de vârf. Deși o majorare imediată a facturilor pentru consumatorii casnici nu este așteptată, costurile suplimentare suportate de sistemul energetic ar exercita o presiune sporită asupra pieței pe termen scurt și mediu.

Autoritățile continuă monitorizarea situației pe piețele energetice interne și regionale.nn

Sursa: Playtech.ro