Conform Descopera: Diavolii de mare, în fruntea inteligenței piscicole
Peștii, adesea subiectul glumelelor despre memoria scurtă, ar putea deține o inteligență mult mai complexă decât am crezut. Cele mai recente studii sugerează că anumite specii depășesc cu mult reputația de creaturi cu mintea ageră, unii chiar trecând, parțial, testul oglinzii, un indicator clasic al conștiinței de sine. Întrebarea care stă pe buzele cercetătorilor este: cine este, de fapt, cel mai deștept pește? Răspunsul pare să indice spre diavolii de mare, genul Mobula.
Aceste creaturi marine se remarcă prin cel mai mare creier dintre toți peștii, proporțional cu dimensiunea corpului. Migrațiile lor pe distanțe uriașe în căutarea planctonului necesită o orientare și o coordonare remarcabile. Mai mult, diavolii de mare și-au adaptat comportamentul la mediul uman, profitând de luminile artificiale care atrag prada. Potrivit organizației Oceana, anumite zone ale creierului lor, responsabile pentru comunicare, învățare și rezolvarea problemelor, sunt deosebit de dezvoltate, sugerând capacități cognitive avansate.
Testul oglinzii și provocările definiri inteligenței
Într-un studiu din 2016, diavoli de mare ținuți în captivitate au fost supuși testului oglinzii. În loc să perceapă reflexia ca pe un intrus, animalele au manifestat comportamente neobișnuite, considerate a fi încercări de a identifica natura imaginii. Mișcări ale înotătoarelor din apropierea gurii și suflarea de bule în fața oglinzii au fost interpretate ca semne că ar fi conștienți de propria imagine. Totuși, cercetătorii subliniază necesitatea „testului marcajului” pentru o confirmare certă a conștiinței de sine.
Un alt candidat surprinzător la titlul de cel mai deștept pește este peștele sanitar. Acesta a demonstrat în experimente anterioare că încearcă să îndepărteze un semn aplicat pe corp după ce l-a observat în oglindă, un comportament interpretat de unii ca un posibil indiciu al recunoașterii propriei imagini. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că dimensiunea creierului nu este singurul factor determinant al inteligenței. Structura și organizarea creierului sunt, de multe ori, mai importante decât volumul său, dovadă fiind păsările cu creiere mici, dar cu abilități cognitive impresionante.
Definirea inteligenței la animale reprezintă o provocare majoră. Alecia Carter, specialistă în comportament animal, explică dificultatea comparării speciilor foarte diferite, fiecare adaptată la propriul ecosistem. O aptitudine valoroasă pentru oameni poate fi complet irelevantă pentru un pește sau o reptilă, iar absența ei nu implică o inteligență inferioară. Oamenii tind să valorizeze doar formele de inteligență pe care le recunosc ușor, ignorând capacități cognitive pe care încă nu le înțelegem pe deplin. Studiile recente, de exemplu, sugerează că limbajul balenelor cu cocoașă respectă reguli fundamentale ale limbajului uman, iar cercetătorii explorează deja modalități de comunicare mai eficiente cu aceste mamifere marine.
Cine este, de fapt, cel mai deștept pește?
Controversa privind cel mai deștept pește este departe de a fi rezolvată. Pe lângă diavolii de mare și peștii sanitari, alte specii pot prezenta forme de inteligență surprinzătoare, adaptate specific mediului lor acvatic. Studiile viitoare vor continua să elucideze complexitatea cognitivă a viețuitoarelor marine, provocând percepțiile noastre despre inteligența animală.
Sursa: Descopera
