Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnă Azerbaidjanul pentru represiunea jurnalistei de investigație Khadija Ismailova
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis marți o decizie istorică în dosarul implicând Azerbaidjanul, condamnând această țară pentru urmărirea penală abuzivă declanșată împotriva jurnalistei de investigație Khadija Ismailova. În contextul unei momente tensionate în regiunea Caucazului, verdictul face lumină asupra presiunilor și abuzurilor suferite de ziarista care a devenit simbol al libertății de exprimare în Azerbaidjan.
Khadija Ismailova – o voce critică la adresa puterii
Născută în 1976, Khadija Ismailova a câștigat notorietate în Azerbaidjan pentru jurnalismul său de investigație, adresându-se corupției guvernamentale și abuzurilor de putere. De-a lungul anilor, ea a devenit o figură de referință pentru societatea civilă și pentru forțele internaționale care militează pentru libertatea presei în regiune. Cu toate acestea, activitatea ei a atras numeroase represalii din partea autorităților locale.
În perioada 2014-2015, Ismailova a fost supusă unor acțiuni judiciare inechitabile, fiind inculpată pentru fraudă fiscală și alte acte de afaceri ilegale. Aceste acuzații, considerate de mulți drept motivate politic, au fost folosite pentru a-i limitara activitatea și pentru a-i șicana reputația. Decizia de condamnare a jurnalistei a stârnit reacții negative atât la nivel local, cât și internațional, evidențiind o problemă cronică de dreptate și libertate de exprimare în Azerbaidjan.
Decizia CEDO și implicațiile pentru Azerbaidjan
Procedura în fața CEDO a fost inițiată de Khadija Ismailova, care a solicitat recunoașterea faptului că drepturile sale fundamentale au fost încălcate. În hotărârea publicată marți, instanța europeană a condamnat explicit Azerbaidjanul pentru persistentele presiuni represive și pentru încălcarea dreptului la libertatea de exprimare. În plus, CEDO a subliniat faptul că procesul intentat jurnalistei a fost marcat de nerespectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil.
“Decizia noastră relevă faptul că Azerbaidjanul a încălcat drepturile fundamentale ale Khadijei Ismailova și a recunoscutNecesitatea de a asigura un mediu în care jurnaliștii pot activa fără teama de represiuni sau abuzuri”, a declarat judecătorul Yuri Jolki, președintele ședinței.
Atrăgând atenția asupra unor probleme sistemice, verdictul pune în discuție modul în care autoritățile de la Baku tratează opoziția și societatea civilă, mai ales pe cei care denunță corupția și abuzurile din sistemul de justiție. În condițiile în care Azerbaidjanul a fost criticat adesea pentru gradul său redus de libertate a presei, hotărârea CEDO devine un semnal de alarmă pentru guvernul de la Baku, dar și o dovadă internațională a sprijinului pentru libertatea de exprimare.
Context și perspective
Azerbaidjanul ocupă o poziție dificilă pe scena internațională, fiind adesea criticat pentru stilul autoritar și controlul exercitat asupra mass-media. În ultimii ani, multiple organizații pentru drepturile omului au semnalat campanii de intimidare împotriva jurnaliștilor și opozanților politici, încercând astfel să limiteze orice formă de dissentă.
Decizia CEDO deschide, totodată, perspective de atenuare a tensiunilor și de respectare a standardelor europene privind libertatea de exprimare. Cu toate acestea, autoritățile azere au răspuns până acum cu reticență, evitând să implementeze pe deplin recomandările instanțelor internaționale.
Ultimele evoluții indică faptul că, în ciuda criticilor și a rezistenței interne, presiunile internaționale pot forța regimurile autoritare să revizuiască unele practici, mai ales în cazul unor cazuri emblematic. Khadija Ismailova rămâne un simbol al luptei pentru libertate și adevăr în Caucaz, iar decizia CEDO ar putea deveni un catalizator pentru schimbări concrete în sistemul juridic și mediatic al Azerbaidjanului.
