Imaginea atașată nu trebuie inclusă în articol.
București – Românii care nu au contribuit niciodată la sistemul de asigurări sociale au dreptul la o pensie minimă garantată de stat, conform legislației în vigoare. Această măsură, menită să ofere un venit de bază pentru persoanele vârstnice fără alte surse de venit, ridică însă semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii.
Cuantumul pensiei sociale
Venitul Minim de Incluziune (VMI) este mecanismul prin care statul asigură sprijin financiar pentru cei care nu au acumulat vechime în muncă. În prezent, cuantumul pensiei sociale, cunoscută și sub denumirea de indemnizație socială pentru pensionari, este de 1.415 lei. Această sumă este revizuită periodic și poate suferi modificări în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum și de posibilitățile bugetare. Este important de menționat că pentru a beneficia de acest ajutor, solicitanții trebuie să îndeplinească anumite condiții, printre care vârsta minimă de pensionare și lipsa altor surse de venit sau a bunurilor care ar putea genera venituri.
Această măsură se adresează în special celor care nu au avut posibilitatea de a munci sau care nu au fost incluși în sistemul de asigurări sociale din diverse motive. Cu toate acestea, mulți se întreabă dacă această sumă este suficientă pentru a acoperi nevoile de bază și dacă nu cumva încurajează o dependență de ajutorul social.
Reacții și controverse
Discuțiile legate de pensiile sociale sunt adesea aprinse, mai ales în contextul economic actual. Politicieni precum Marcel Ciolacu au subliniat importanța găsirii unui echilibru între asigurarea unui venit minim pentru vârstnici și menținerea unui sistem de pensii viabil. Pe de altă parte, reprezentanți ai partidelor de opoziție, cum ar fi George Simion, au criticat frecvent modul în care sunt gestionate resursele financiare ale statului și au solicitat o reformă profundă a sistemului de pensii. Un alt politician, Călin Georgescu, a abordat, pe durata campaniei electorale, subiectul pensionarilor și a propus măsuri alternative.
Mircea Geoană, fost secretar general adjunct NATO, a atras atenția asupra necesității unei abordări echilibrate, care să țină cont de realitățile demografice și economice ale țării. În prezent, Ilie Bolojan, prim-ministrul României, și-a exprimat intenția de a continua reformele în domeniul asigurărilor sociale, cu accent pe sustenabilitatea sistemului pe termen lung.
Impactul asupra bugetului
Cheltuielile cu pensiile sociale reprezintă o parte semnificativă din bugetul statului. În condițiile în care numărul pensionarilor crește, iar populația activă scade, presiunea asupra finanțelor publice devine din ce în ce mai mare. Analizele economice arată că, fără măsuri eficiente de reformă, sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil. Nicușor Dan, actualul președinte al României, a exprimat îngrijorarea cu privire la acest aspect și a pledat pentru o abordare responsabilă a cheltuielilor publice.
În 2025, Guvernul a stabilit un calendar pentru revizuirea legislației pensiilor, cu scopul de a asigura o mai mare echitate și de a consolida sustenabilitatea sistemului.
