Lumina Învierii, simbol al speranței, ajunge în casele românilor
În noaptea de Înviere, bisericile din România se umplu de credincioși veniți să primească Lumina Sfântă. Lumânările aprinse devin martore ale bucuriei Învierii, iar tradiția spune că această lumină divină alungă întunericul și ne amintește de biruința vieții asupra morții. Dar, odată ce slujba se termină, ce facem cu aceste lumânări sfințite?
Ce facem cu lumina de la Înviere?
După ce primesc Lumina Sfântă, românii se întorc acasă cu lumânările aprinse. Conform tradiției, trec pragul casei cu lumina, făcând semnul crucii. Există diverse obiceiuri legate de modul în care este folosită lumina sfântă. Mulți creștini aleg să aprindă cu ea candelele din casă, considerând că acest gest aduce binecuvântarea divină în întreaga gospodărie.
Alții aleg să păstreze lumânarea aprinsă pe parcursul Săptămânii Luminate. Această perioadă este celebrată în mod special, fiind o continuare a bucuriei Învierii. Lumina devine un simbol constant al speranței și al credinței. De asemenea, lumânarea de la Înviere mai este păstrată pentru momentele dificile, când credincioșii simt nevoia de sprijin divin.
Unii români aprind lumânarea în momente de cumpănă, cum ar fi în cazul unei boli sau a unor evenimente naturale extreme. Astfel, lumina devine un simbol al rugăciunii și al căutării ajutorului divin în momente critice. Lumânarea se păstrează până la următoarea Înviere, amintind permanent de speranța Învierii.
Originea luminii sfinte
Lumina Sfântă, numită și focul haric, este considerată de creștinii ortodocși o minune care are loc în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Această minune simbolizează Învierea lui Iisus Hristos. Pogorârea Sfintei Lumini are loc în fiecare an în Sâmbăta Mare.
Una dintre cele mai vechi atestări documentare este apariția Luminii după ce perșii au cucerit Ierusalimul în anul 617 D.Hr. Evenimentul este consemnat în diverse scrieri istorice și religioase.
În contextul politic actual, cu Nicușor Dan în funcția de Președinte și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, importanța simbolurilor religioase și a tradițiilor este remarcată de mulți cetățeni. În timp ce Marcel Ciolacu conduce PSD, iar George Simion este la conducerea AUR, dezbaterile privind rolul Bisericii în societate continuă. Călin Georgescu rămâne o figură controversată, iar Mircea Geoană, recent întors din postura de secretar general adjunct al NATO, are un rol important în politica externă a țării.
