Inteligența artificială devine rapid un instrument cotidian pentru milioane de utilizatori, de la elevi și studenți la angajați din corporații și cercetători. Eficiența oferită de chatboți și alte sisteme AI ridică însă întrebări privind impactul asupra gândirii critice și memoriei. Cele mai recente studii indică o posibilă reducere a implicării cognitive atunci când sarcinile intelectuale sunt externalizate constant.
Studiile recente privind activitatea cognitivă și inteligența artificială
Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au monitorizat prin electroencefalografie (EEG) participanți care au folosit ChatGPT pentru redactarea eseurilor. Cei care s-au bazat pe inteligența artificială au înregistrat activitate redusă în rețelele cerebrale asociate procesării cognitive. În plus, aceștia au întâmpinat dificultăți în reamintirea conținutului propriilor texte și în citarea lor ulterioară.
Rezultatele similare ale Universității Carnegie Mellon, în colaborare cu Microsoft, au analizat comportamentul a peste 300 de angajați. Utilizarea frecventă a inteligenței artificiale a corelat cu un efort scăzut de gândire critică, deși productivitatea aparentă a crescut. Aceste date susțin ipoteza unei posibile atrofii cognitive cauzate de dependența excesivă de AI.
Elevii, profesorii și riscul dependenței de AI în educație
Un studiu publicat de Oxford University Press a constatat că șase din zece elevi din Marea Britanie percep un impact negativ al inteligenței artificiale asupra abilităților necesare temelor. Totuși, majoritatea recunoaște că AI le-a îmbunătățit creativitatea, rezolvarea de probleme sau revizuirea lucrărilor. Riscul apare când inteligența artificială face munca „prea ușoară”.
Profesorul Wayne Holmes, specialist în educație și AI la University College London, avertizează asupra „atrofiei cognitive”, un fenomen comparabil cu pierderea abilităților fizice în lipsa antrenamentului. El subliniază necesitatea unui echilibru între utilizarea AI ca tutor și dezvoltarea independentă a gândirii.
Lista principală de riscuri asociate cu utilizarea intensivă a inteligenței artificială
– scăderea activității cerebrale în zonele de procesare cognitivă;
– dificultăți de memorare și citare a informațiilor proprii;
– reducerea efortului de gândire critică în mediul profesional;
– posibila atrofie a abilităților de rezolvare independentă a problemelor.
Aplicațiile medicale și lecțiile pentru alte domenii
Studiile de la Harvard Medical School arată că, deși inteligența artificială poate spori performanța medici pe termen scurt, în unele cazuri limitează capacitatea de învățare și adaptare. Aceste rezultate subliniază importanța utilizării AI ca suport, nu ca substitut complet al procesului de învățare.
Recomandările dezvoltatorilor de AI
Reprezintanții OpenAI declară că inteligența artificială ar trebui să fie un instrument de sprijin și nu un furnizor automat de răspunsuri. Pentru a evita dependența, utilizatorii trebuie să înțeleagă algoritmii, să cunoască limitele sistemului și să păstreze un rol activ în procesul de rezolvare a sarcinilor.
Implementarea responsabilă în școli și companii
– Integrarea sesiunilor de formare privind funcționarea AI;
– Încurajarea verificării independente a rezultatelor generate de inteligența artificială;
– Stabilirea politicilor care limitează utilizarea AI la etape specifice ale proiectelor.
Monitorizarea evoluțiilor și informarea continuă rămân esențiale pentru a asigura că inteligența artificială susține, fără a înlocui, dezvoltarea cognitivă și profesională.
