O analize detaliată a mostrei colectate de pe asteroidul Bennu a dezvăluit noi informații despre modul în care apa și materialele organice au interacționat în timpul formării inițiale a Sistemului Solar

Compoziție chimică stratificată pe Bennu

Echipa de cercetare a folosit tehnici avansate, precum spectroscopie în infraroșu și Raman, pentru analiza mostrei la o scară de doar 20 de nanometri, ceea ce a permis identificarea unor variații subtile în conținutul chimic. Rezultatele arată că mostrele nu sunt uniform distribuite, ci se împart în trei domenii distincte. Una dintre acestea este bogată în hidrocarburi lanțuite, o alta în carbonați, iar cea de-a treia găzduiește molecule organice complexe cu azot.

Aceasta din urmă, preponderent găsită în anumite regiuni, a fost probabil influențată de materialele mai vechi sau a suferit modificări chimice în reacție cu fluidele din asteroid. Analizele sugerează că aceste domenii au fost formate prin procese diferite, iar apa nu a circulat uniform prin întreg asteroidul.

„Distribuția compușilor cu organosulf, limitați aproape în totalitate la zonele bogate în carbonați, indică faptul că mineralele carbonatice s-au precipitat din fluide bogate în apă”, explică cercetătorii în studiul lor. Aceasta sugerează o circulație restricționată a apei în interiorul asteroidului, care a modificat în mod diferit zonele în care s-a aflat și modul în care au evoluat acestea.

Implicații asupra originii și evoluției Sistemului Solar

Rezultatele sugerează că apa a circulat prin Bennu pe căi restrânse, modificând anumite zone în timp ce altele au rămas relativ uscate. Astfel, procesul de formare al asteroidului a fost influențat de interacțiuni variate cu fluidele, fără ca acestea să afecteze uniform întreaga structură.

„Cele trei domenii chimice distincte indică faptul că apa nu a modificat uniform asteroidul, ci a avut un impact diferit în funcție de regiune”, arată studiul. Aceasta oferă indicii despre condițiile din primele etape ale formării asteroidului și, implicit, despre procesele care au avut loc în Sistemul Solar timpuriu.

Compararea acestei probe cu cele de pe asteroidul Ryugu, adus de misiunea japoneză Hayabusa2, va permite cercetătorilor să reconstruiască o imagine mai clară a istoriei acestor corpuri. Scopul final este de a înțelege modul în care condițiile și procesele chimice timpurii au influențat formarea și evoluția planetelor și asteroidilor din jurul Soarelui.

Așa cum arată datele și analizele recente, cercetările asupra mostrelor provenite de pe Bennu oferă o perspectivă valoroasă asupra originilor noastre cosmice, dar și asupra evenimentelor care au condus la apariția vieții pe Pământ. În acest sens, studiul contribuie la înțelegerea modului în care apa și materialele organice au interacționat în primele etape ale Sistemului Solar, deschizând noi direcții pentru cercetările în domeniu.

Probele de pe Bennu vor continua să fie studiate în următoarele luni, iar rezultatele finale ale analizelor de laborator sunt așteptate să clarifice și mai mult aceste aspecte, contribuind la elucidarea misterelor cosmosului.