Conform Digi24: Curtea Constituțională a României analizează miercuri contestarea noii Legi a integrității, un act normativ cu implicații majore asupra mandatelor aleșilor și a declarațiilor de avere. Două aspecte principale au atras sesizările de neconstituționalitate: retroactivitatea sancțiunilor și extinderea obligației de declarare a averilor asupra partenerilor de viață.
Retroactivitatea sancțiunilor și țintele politice
Una dintre prevederile cele mai controversate ale noii legi vizează aplicarea sancțiunilor pentru incompatibilități și conflicte de interese constatate înainte de intrarea în vigoare a actului normativ. Conform noii legi, aleșii care au fost vizați de astfel de situații, chiar dacă au fost finalizate sub legislația anterioară, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Această măsură a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, posibil primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și alți aleși locali aflați în situații similare. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legile nu pot opera retroactiv pentru a impune sancțiuni noi asupra unor fapte deja judecate.
Partenerii de viață în vizorul declarațiilor de avere
Cel de-al doilea punct de dispută se referă la extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese. Noua lege include și persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Sesizările subliniază lipsa unei definiții clare a acestor relații, lăsând persoanele vizate în incertitudine cu privire la obligațiile lor legale. Se consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, încălcând standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Această prevedere ar putea viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este un jalon critic în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen limită de promulgare până la 31 august. Partidele de opoziție acuză social-democrații că, prin această sesizare, blochează primirea unor fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro, pentru a-și proteja anumiți lideri. Pe de altă parte, contestatarii susțin că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale și că o lege viciată ar pune în pericol însuși jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.
Disputa are loc într-un context în care Curtea Constituțională a limitat, în mai 2025, caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție au avertizat că eliminarea transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de organisme precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Curtea Constituțională urmează să își pronunțe decizia cu privire la sesizările depuse.
Sursa: Digi24
