Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la legea ce modifică Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Parlamentul a transmis actul normativ spre promulgare președintelui la data de 7 august, iar acesta a decis contestarea la CCR.
Legea vizează, în principal, modificarea mecanismului prin care se retrag din exploatare capacitățile energetice bazate pe lignit și huilă, precum și stabilirea condițiilor pentru autorizarea altor capacități pe cărbune. Un aspect important este condiționarea retragerii din funcțiune a unor capacități existente de instalarea și punerea în operă a unor noi unități, cu emisii reduse de carbon.
Condiționări care afectează PNRR și protecția mediului
Potrivit președintelui, aceste modificări legislative influențează în mod semnificativ procesul de decarbonizare și au un impact negativ asupra îndeplinirii angajamentelor României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, șeful statului susține că legea afectează obiectivul constituțional de protecție a mediului. Criticile de neconstituționalitate vizează compatibilitatea noilor prevederi cu obligațiile europene, cerințele constituționale privind protecția mediului și politica energetică, precum și respectarea principiilor de claritate, precizie și previzibilitate a legii.
Sesizarea subliniază riscul ca măsura de reducere a impactului asupra mediului să nu fie eficientă, în cazul în care retragerea capacităților existente depinde de o capacitate alternativă a cărei realizare nu este supusă unui termen clar și unor garanții juridice ferme. Astfel, intervenția legislativă ar putea slăbi cadrul normativ pentru protecția mediului.
Analiză prin prisma obligațiilor constituționale
Președintele Klaus Iohannis a explicat că, independent de orice obligație europeană privind decarbonizarea, legea criticată trebuie analizată prin raportare la articolele 35 și 135 alineatul (2) litera e) din Constituție. Aceste articole stipulează standardul autonom de protecție a mediului și limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea instrumentelor de realizare a acestei protecții.
Decarbonizarea sectorului energetic este un domeniu concret în care acest standard constituțional trebuie respectat. Retragerea capacităților poluante este una dintre măsurile legislative prin care statul poate diminua efectele negative asupra mediului. Prin urmare, dacă legea introdusă face incertă sau excesiv de îndepărtată în timp realizarea efectivă a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului, fără garanții legislative suficiente, aceasta contravine Constituției. Critica subsidiară nu impune o „decarbonizare” obligatorie, ci asigură compatibilitatea soluțiilor legislative cu obligațiile constituționale de protecție a mediului.
CCR urmează să analizeze sesizarea și să se pronunțe cu privire la constituționalitatea legii contestate. Decizia instanței va influența direcția politicii energetice și angajamentele României în contextul tranziției către un mediu mai curat.
Sursa: Digi24
