Curtea Constituțională a României stabilește că excluderea operatorilor economici din procedurile de achiziții publice pe bază de suspiciuni penale încalcă dreptul la prezumția de nevinovăție
Decizie istorică pentru sistemul de achiziții publice din România. Într-o hotărâre pronunțată miercuri, Curtea Constituțională a transmis un mesaj clar autorităților și operatorilor economici, stabilind că excluderea automată a unui participant la o licitație publică, doar pentru că este subiectul unei investigații penale, reprezintă o încălcare a dreptului la prezumția de nevinovăție. Într-un context în care infrastructura și serviciile publice se bazează tot mai mult pe proceduri de achiziții transparente și echitabile, această decizie poate avea impact atât asupra modului în care autoritățile gestionează procesele, cât și asupra mediului de afaceri.
Decizia, unanimă în rândul judecătorilor constituționali, consemnează clar că excluderea unui operator economic doar pe baza faptului că este vizat într-o anchetă penală, fără a fi pronunțată o sentință definitivă, contravine principiilor constituționale și investește dreptul la prezumția de nevinovăție. Aceasta vine ca un răspuns în contextul unei interpretări stricte a legislației de achiziții publice, dar și ca o revenire la valorile fundamentale ale statului de drept, în care nedreptatea și suspiciunea nu pot fi motive pentru a discrimina în mod automat companii sau persoane.
Contextul legislației și practici anterioare
Pentru mult timp, legea achizițiilor publice a permis, în anumite condiții, excluderea operatorilor economici dacă aceștia se află în cercetări penale. Această abordare era motivată de preocupări legate de integritate, combaterea corupției și asigurarea unui mediu transparent pentru gestionarea fondurilor publice. Cu toate acestea, această poziție a fost frecvent criticată de mediul de afaceri și de organizațiile civice, care au subliniat riscul excluderii injuste a firmelor, chiar dacă nu existau probe solide sau condamnări definitive.
Hotărârea recentă a CCR aduce o clarificare esențială, reafirmând că dreptul la prezumția de nevinovăție trebuie protejat în toate etapele procesului. Numai o hotărâre judecătorească definitivă poate constitui motiv de excludere din procedurile de achiziții publice. În acest sens, decizia a fost primită ca un semnal de repliere pentru autoritățile contractante și pentru autoritatea de reglementare în domeniu, care trebuie să își adapteze practicile pentru a respecta această interpretare constituțională.
Implicații pentru sistemul de achiziții și mediul de afaceri
Această hotărâre a CCR va impune, probabil, o revizuire a normelor interne și a ghidurilor pentru gestionarea procedurilor de achiziție, pentru a evita excluderi netemeinice. În același timp, oferă însă o clarificare pentru operatorii economici, în sensul că pot participa la licitații în ciuda investigațiilor penale în curs, cu condiția să nu fie condamnați definitiv. Aceasta va contribui la menținerea unui climat de încredere mai bun între autorități și mediul de afaceri, fiind o confirmare a faptului că sistemul trebuie să fie corect și echitabil, fără a sacrifica integritatea în mod arbitrar.
Pentru mediul de afaceri, decizia aduce un plus de siguranță juridică și contribuie la combaterea practicilor abuzive, care în trecut au putut exclude companii în condiții neclare, înainte ca aceste să fie condamnate oficial. În plus, având în vedere intensitatea investigațiilor privind corupția și frauda în domeniul administrației publice, claritatea și predictibilitatea deciziilor judecătorești devin esențiale pentru funcționarea unui sistem de achiziții publice sănătos și responsabil.
Perspective și următorii pași
Guvernul și instituțiile responsabile de reglementarea achizițiilor publice sunt astfel în fața unui moment de reflecție și adaptare. În timp ce legislația trebuie să fie în concordanță cu decizia CCR, la nivel operațional se impune o revizuire a criteriilor de excludere pentru a evita situațiile de discriminare și încălcarea drepturilor fundamentale.
În următoarea perioadă, așteptările sunt ca modificările legislative și normative să fie accelerate, pentru a asigura o aplicare unitară și respectarea principiilor constituționale. În același timp, această decizie poate deveni un precedent care să influențeze și alte domenii ale dreptului administrativ și penal, în care garantarea drepturilor individuale trebuie să primeze.
Cert este că, odată cu această hotărâre, România face un pas important spre consolidarea unui sistem juridic mai echitabil, în care măsura în care o investigație penală nu trebuie să fie sinonimă cu excluziunea automată din toate procesele de atribuire publică. O căutare clară a echilibrului între protejarea interesului public și respectarea drepturilor fundamentale rămâne, însă, o provocare continuă pentru autorități și pentru întreaga societate.
