Conform Mediafax: CCR analizează legea integrității, contestată de USR, PNL și Președinție
Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL, precum și de către Președinție.
Controverse politice pe marginea legii
Sesizarea formulată de USR și PNL vizează două amendamente adoptate în timpul dezbaterilor parlamentare, care ridică suspiciuni de neconstituționalitate. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat că aceste articole, introduse de PSD și AUR, contravin principiilor democratice și ar putea fi considerate legi retroactive. „Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive”, a subliniat Șipoș, adăugând că admiterea excepției de neconstituționalitate ar salva Legea ANI și un jalon din PNRR.
Pe de altă parte, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fonduri europene prin contestarea legii. Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea unui conflict de interese. „PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis de PSD.
Președinția contestă prevederi legate de declarațiile de avere și pierderea mandatului
Șeful statului, Klaus Iohannis, a sesizat CCR în privința mai multor prevederi ale noii legi ANI, contestând aspecte legate de declarațiile de avere și de interese. Printre modificările criticate se numără extinderea obligației depunerii declarațiilor la soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu demnitarii, fără o definiție clară a acestor „relații asemănătoare”. Președinția invocă, de asemenea, dreptul la viață privată pentru persoanele care nu ocupă o funcție publică.
De asemenea, Președinția a contestat și mecanismul prin care noua lege ar putea conduce la încetarea automată a unui mandat aflat deja în exercitare, în cazul constatării definitive a unei incompatibilități sau a unui conflict de interese. Această prevedere este considerată de către șeful statului o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii.
Legea integrității reprezintă un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuia promulgată până la 31 august. Actul normativ a fost adoptat de Senat, Camera decizională, săptămâna trecută, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri.
Sursa: Mediafax
