Conform Mediafax: Decizia CCR privind Legea ANI, amânată pentru 17 august
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru luni, 17 august, ora 11:00, pronunțarea deciziilor referitoare la sesizările de neconstituționalitate vizând noua Lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI). Sesizările au fost formulate de senatori din partea PNL și USR, precum și de președintele Nicușor Dan. Inițial, judecătorii CCR urmau să dezbată aceste sesizări miercuri, începând cu ora 12:00.
Controverse parlamentare pe Legea Integrității
Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a stârnit dezbateri aprinse în Parlament, culminând cu atacarea sa la CCR. O acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL vizează, în principal, două amendamente care, încă din fazele incipiente de dezbatere, au ridicat suspiciuni de neconstituționalitate. Sorin ȘIPOȘ, liderul senatorilor USR, a criticat vehement aceste amendamente, afirmând că „într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive”. Acesta a subliniat că admiterea excepției de neconstituționalitate ar putea salva Legea ANI și un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Reacții politice acide pe fondul sesizării la CCR
Pe fondul contestării la Curtea Constituțională, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol fonduri europene în valoare de 771 de milioane de euro. Social-democrații susțin că demersul celor două formațiuni politice urmărește, de fapt, protejarea liderului USR, DOMINIC FRITZ, de eventuale sancțiuni în cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese. Un comunicat transmis de PSD denunță acțiunea ca fiind „o tentativă de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”.
Președintele Nicușor Dan contestă și el legea ani
În paralel cu sesizarea USR și PNL, și Președinția României, prin vocea lui Nicușor Dan, a contestat anumite prevederi ale noii legi ANI. Principalele aspecte contestate vizează declarațiile de avere și de interese, precum și sancțiunile aplicabile. Președinția susține că, deși actualizarea legislației este necesară și face parte din angajamentele PNRR, forma adoptată de Parlament este „arbitrară și contravine Constituției”. O critică specifică vizează extinderea obligației depunerii declarațiilor de avere și interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitari, fără o definiție clară a acestor „relații asemănătoare”.
De asemenea, Nicușor Dan a contestat prevederea conform căreia noua lege poate duce la încetarea unui mandat aflat deja în exercitare, argumentând că aceasta încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Președinția consideră că o astfel de soluție ar atașa unei situații juridice stabilite sub legislația anterioară o consecință nouă, care nu exista la momentul respectiv.
Legea integrității reprezintă un jalon crucial pentru România în cadrul PNRR, termenul limită pentru promulgarea sa fiind 31 august. Actul normativ a fost adoptat de Senat, cameră decizională, cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri. Legea a fost transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
Sursa: Mediafax
