Decizia CCR amânată din nou: Pensiile magistraților rămân în așteptare
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, vineri, să amâne pentru a patra oară pronunțarea în cazul legii adoptate de Guvernul Bolojan, care prevede modificarea pensiilor magistraților. Amânarea a survenit după doar 30 de minute de deliberări, fiind motivată de necesitatea aprofundării analizei unui raport recent trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Următoarea ședință a fost stabilită pentru 11 februarie.
Curtea a elaborat un comunicat care afirmă că, în urma primirii unor noi documente, judecătorii au considerat că este esențial să examineze cele peste 200 de pagini de informații transmise de ICCJ. Acest raport, realizat de un expert contabil, pune accent pe impactul pe care noua lege l-ar avea asupra pensiilor de serviciu ale magistraților, indicând riscul anulării totale a acestora. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, a declarat ICCJ.
Intervenția ICCJ și reacția CCR
Înalta Curte a contestat inițial legea imediat după adoptarea ei în Parlament, afirmând că modificările aduse de Guvern nu respectă normele legale. În întâlnirea de vineri, toți cei nouă judecători ai CCR s-au prezentat, inclusiv patru care boicotaseră întâlnirile anterioare. Această schimbare de atitudine a fost interpretată ca un pas către o dezbatere mai constructivă, dar amânările repetate sugerează o situație tensionată în interiorul instituției.
Reacțiile au fost variate, iar președinta CCR, Simina Tănăsescu, a subliniat că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor, o afirmație care a stârnit controverse. După absența judecătorilor PSD în trecut, acest boicot a fost justificat prin necesitatea respectării regulilor de funcționare ale CCR. „Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea”, au declarat aceștia într-un comunicat.
Presiunea politică și termenele limită
Modificarea legii pensiilor magistraților este crucială nu doar din perspectiva justiției, ci și în raport cu finanțele publice. Proiectul este legat de obținerea a 231 de milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea în adoptarea sa ar putea afecta semnificativ accesul României la aceste fonduri. Surse guvernamentale au transmis că este imperativ ca proiectul să fie adoptat până pe 28 ianuarie 2026, servind ca un termen limită pentru a evita pierderi financiare considerabile.
În acest context, premierul Ilie Bolojan a prezentat legislația ca pe o reformă fundamentală pentru sistemul judiciar, dar opozanții subliniază risCurile pentru drepturile magistraților. Noul proiect propune o pensie egală cu 70% din ultimul salariu net, însă introduce și penalizări pentru pensionările anticipate, ceea ce a provocat reacții negative din partea reprezentanților sistemului judiciar, alarmați de posibilele consecințe ale acestor modificări.
În așteptarea deciziei CCR, societatea civilă, dar și organizații profesionale din domeniul justiției, urmăresc cu atenție evoluțiile, temându-se de o eventuală degradare a statutului magistraților. Aceștia subliniază că orice modificare a pensiilor nu trebuie să conducă la o subminare a încrederii publice în justiție, un principiu fundamental în statul de drept. Astfel, viitorul legislației privind pensiile magistraților rămâne incert, iar judecătorilor CCR le revine misiunea de a decide asupra constituționalității unei legi cu implicații vaste.
