Trei din patru români intenționează să participe la slujba de Înviere anul acesta, conform unui sondaj INSCOP Research, și preferă să petreacă Paștele acasă. Studiul arată, de asemenea, că românii percep sărbătoarea mai ales ca un eveniment religios.
Participare masivă la slujba de Înviere, conform sondajului
Aproximativ 75,6% dintre români declară că vor merge la slujba de Înviere, în timp ce 21,7% nu intenționează să participe la evenimentul religios. Restul de 2,7% dintre respondenți nu au oferit un răspuns sau nu știu. Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice.
Cei mai interesați să participe la slujba de Înviere sunt votanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În contrast, cei mai puțini predispuși să participe la slujbă sunt votanții Uniunii Salvați România (USR), persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici.
Majoritatea românilor aleg Paștele petrecut acasă
Aproximativ 76,2% dintre respondenți au declarat că își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9,6% vor merge la rude sau prieteni, 2,5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1,8% au ales să plece în străinătate. Un procent de 3,7% dintre respondenți nu s-au decis încă, 6% au menționat că nu vor face nimic special, iar 0,2% nu au știut sau nu au răspuns.
Votanții Partidului Social Democrat (PSD), persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural vor rămâne acasă într-o proporție mai mare decât media. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții Partidului Național Liberal (PNL) și USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat.
Percepția asupra sărbătorii: eveniment religios, în primul rând
Conform cercetării INSCOP, 73,4% dintre români percep Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Studiul mai arată că 12,1% consideră Paștele o sărbătoare de familie, 6,9% o văd ca pe o tradiție culturală, 5,4% o văd ca pe o sărbătoare comercială, 0,9% o percep ca pe o perioadă liberă din an, iar 0,4% au alte opinii. Un procent de 0,9% dintre respondenți nu au oferit un răspuns sau nu știu.
Votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic sunt mai predispuși să vadă Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Votanții PNL, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public consideră, în schimb, sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
