Cătălin Drulă critică propunerea Guvernului pentru bugetul Bucureștiului: „Este o încălcare a autonomiei locale”
Fostul ministru al Transporturilor și actual senator USR, Cătălin Drulă, a lansat joi o reacție vehementă față de anunțul făcut recent de premierul Ilie Bolojan privind structura bugetului Capitalei pentru anul 2026. În cadrul declarațiilor, Drulă a criticat propunerea de a modifica modul de alocare a veniturilor către primării, considerând-o o încercare de a submina autonomia administrației locale din București.
Modificare contestată: controlul central asupra veniturilor capitalei
Potrivit afirmațiilor premierului Bolojan, bugetul pentru 2026 va include o prevedere conform căreia, începând de anul viitor, veniturile Primăriei București vor fi împărțite în mod decizional de către Consiliul General al Capitalei. Aceasta reprezintă, conform oficialilor guvernamentali, o măsură de centralizare a deciziilor financiare, cu scopul de a asigura o gestionare mai echilibrată și responsabilă a resurselor.
Însă, această propunere nu a fost primită cu entuziasm de către reprezentanții administrației locale din București și de către membrii opoziției politice. Cătălin Drulă a atras atenția asupra faptului că astfel de modificări încalcă autonomia locală, care este garantată prin lege, și subminează capacitatea primăriei de a-și gestiona bugetul și proiectele în mod independent.
Context politic și implicațiile pentru București
Transpunerea acestei initiative în practică ar putea avea consecințe semnificative asupra modului în care Capitolă gestionează fondurile alocate, afectând atât proiectele de infrastructură, cât și cele sociale, de sănătate sau educație. În plus, inițiativa survine într-un context tensionat între administrația centrală și cea locală, divizat politic, unde USR și partidele de opoziție au tot suspiciuni legate de intenții de consolidare a controlului politic asupra orașului.
Cătălin Drulă a reamintit că Bucureștiul are o autonomie administrativă consolidată încă din cadrul legislației actuale și că orice încercare de a o limita ar putea duce la conflicte juridice și politice. „Îi atrag atenția premierului că modificarea regimului de alocare a veniturilor fără consultarea și acordul autorităților locale încalcă principiile fundamentale ale autonomiei locale și poate genera instabilitate în gestionarea fondurilor publice ale Capitalei”, a afirmat senatorul USR.
Reacții politice și perspective viitoare
Reacțiile din scena politică sunt în continuare diferite. În timp ce reprezentanții Guvernului susțin că această măsură va contribui la o gestionare mai responsabilă a fondurilor publice, criticii, precum Drulă, avertizează cu privire la riscul de centralizare excesivă și de reducere a transparenței în administrarea bugetelor locale.
Este de așteptat ca aceste propuneri să genereze dezbateri intense în perioada următoare, mai ales în contextul negocierilor legate de bugetul național și de redistribuirea fondurilor către diferite regiuni și orașe ale țării. În același timp, primarul general al Capitalei, indiferent de culoarea politică, are în vedere posibilitatea de a contesta în instanță aceste măsuri dacă vor fi adoptate formal, în urma procesului legislativ.
În plan politic, această dispută relevă cât de mult divizează administrarea financiară a Bucureștiului rivalitatea entre guvern și autoritățile locale. În ciuda divergențelor, scena politică pare să fie pregătită pentru o perioadă de negocieri și dezbateri aprinse, în care prioritățile fiecărei tabere se vor pune în centrul atenției publice.
Deocamdată, dezbaterile continuă, iar impactul acestor propuneri asupra administrării capitalei va fi clar vizibil în anii ce urmează, întrucât modul în care vor fi gestionate fondurile publice va avea consecințe directe asupra vieții bucureștenilor. În afara legislatiei, rămâne de urmărit dacă această inițiativă va fi acceptată, modificată sau respinsă, dar cert este că întâlnirea de la vârful politicii românești a readus în discuție tema fundamentală a autonomiei locale și a responsabilității decizionale.
