România păstrează neschimbată rezerva de AUR de aproape două decenii, menținând în prezent o cantitate de 103,6 tone. Aceasta reprezintă o valoare estimată la aproximativ 12,2 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, în contextul unei creșteri cauzate de scumpirea aurului pe piețele internaționale. În același timp, rezervele totale ale țării, constituite din valută și AUR, au ajuns la 77 de miliarde de euro.
Decizia de a nu modifica nivelul rezervelor de AUR a fost confirmată de către guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a afirmat încă din 2013 că peste 100 de tone sunt suficiente pentru economia țării. De asemenea, acesta a sugerat că depășirea acestei limite ar putea aduce mai mult ghinion decât beneficii, făcând aluzie la experiențele istorice mai puțin favorabile.
Măsura BNR în contextul global al achizițiilor de AUR
În timp ce multe bănci centrale din lume și-au majorat semnificativ rezervele de AUR în ultimii ani, România a ales să păstreze rezervele neschimbate. La nivel mondial, cererea de AUR a depășit recordurile, în contextul unor incertitudini economice și ale unei tensiuni geopolitice crescute. Peste 30 de țări și-au consolidat rezervele, dar BNR pare să privilegieze lichiditatea în valută.
Această strategie are la bază specificul economiei românești, caracterizată printr-o dependență mare de finanțarea externă și un deficit de cont curent. În astfel de condiții, resursele lichide în valută sunt considerate a fi mai utile decât aurul, pentru a face față eventualelor plăți externe și pentru a susține cursul de schimb al leului.
Economiștii explică această abordare prin necesitatea de a menține flexibilitatea financiară. Menținerea unei rezervă de AUR constante reflectă, astfel, prudența autorităților, care preferă să nu își supună portofoliul la riscuri generate de volatilitatea prețurilor aurului sau de decizii politice neașteptate legate de vânzări.
Specialiștii și motivele menținerii rezervei de AUR
Adrian Negrescu, analist economic, consideră că decizia de a păstra rezervele de AUR la același nivel exprimă o strategie de precauție. El spune că Mugur Isărescu se pregătește pentru eventuale perioade dificile, în care lichiditatea devine esențială.
„Faptul că avem rezerve valutare în creștere ajută și la stabilitatea cursului de schimb, mai ales în contextul provocărilor economice și geopolitice din ultimele luni”, susține Negrescu. Acesta adaugă că BNR a cheltuit peste un miliard de euro în ultima lună pentru a menține cursul stabil, ceea ce evidențiază preocuparea pentru stabilitatea macroeconomică.
Prețul aurului a înregistrat maximuri istorice la începutul anului 2026, însă a suferit corecții semnificative, ceea ce a influențat decizia BNR de a nu mai cumpăra cantități suplimentare. De altfel, menținerea unei rezerve solide de AUR reprezintă o alegere strategică de a evita expunerile excesive în fața volatilității pieței globale.
Tabelul rezervei de AUR istorice arată o stabilitate aproape totală în ultimii zece ani, cu fluctuații minore: din 2012 și până în 2019, nivelul s-a menținut constant la 103,7 tone, iar în 2009 a scăzut temporar cu 0,1 tone, la 103,6.
Declarațiile oficiale și cifrele arată o poziție prudentă din partea BNR. Decizia de a nu achiziționa noi rezerve de AUR a fost luată în ultimii ani, reflectând o strategie de stabilitate și conservatorism în contextul volatilității pieței internaționale. La finalul anului 2025, rezervele totale ale României au crescut, însă aurul a rămas la același nivel de aproape 104 tone din 2006, ce reprezintă o stabilitate de durată.
