În ultimii ani, creșterea explozivă a instrumentelor de inteligență artificială a generat nu doar noi aplicații, ci și costuri ascunse pentru infrastructura care le susţine – centre de date, sisteme de răcire şi consum de energie. În 2025, aceste costuri de mediu au început să fie cuantificate, iar datele indică o presiune tot mai mare asupra companiilor tech şi a statelor care aspiră să devină hub‑uri AI.
Estimări privind amprenta ecologică a inteligenței artificiale în 2025
Studiul citat de The Guardian, realizat de cercetătorul olandez Alex de Vries‑Gao și platforma Digiconomist, publicat în revista Patterns, prezintă următoarele valori: aproximativ 80 de milioane de tone de CO₂ generate de sistemele de inteligență artificială și consum anual de apă de circa 765 de miliarde de litri. Acestea nu reprezintă „băutura” AI, ci utilizarea indirectă a apei pentru răcirea centrelor de date și producerea energiei necesare.
Sursele de emisii și consumul energetic al centrelor de date AI
- Centrele de date au reprezentat în 2024 circa 1,5 % din consumul global de electricitate, echivalentul a 415 TWh.
- Un centru de date dedicat inteligenței artificiale poate consuma energia necesară pentru 100 000 de gospodării.
- Cele mai mari facilităţi în construcție pot depăşi acest nivel de până la 20 de ori.
- IEA estimează că cererea de electricitate a centrelor de date ar putea să se dubleze până în 2030, ajungând la aproximativ 945 TWh.
Rolul autorităților și necesitatea transparenței în sectorul inteligenței artificiale
- Impunerea de rapoarte periodice privind consumul de energie și apă în centrele de date AI.
- Stimularea investiţiilor în tehnologii de răcire cu impact redus, cum ar fi sistemele de răcire cu aer forțat sau reutilizarea apei.
- Promovarea contractelor de energie curată și a certificărilor de eficiență energetică pentru facilităţi AI.
- Crearea de reglementări care să împiedice supraîncărcarea rețelelor locale și să protejeze zonele cu resurse de apă limitate.
Amprenta ecologică a inteligenței artificiale devine o componentă esențială a discuţiilor privind sustenabilitatea digitală. Monitorizarea continuă a consumului de energie și apă, alături de transparență și politici de optimizare, rămân pillarii necesari pentru a gestiona impactul AI pe termen lung.
