Europa are, în medie, peste zece sărbători legale pe an, însă pentru economii această diversitate de zile libere poate avea un cost semnificativ. În timp ce angajații beneficiează de zile de odihnă, impactul asupra producției economice devine tot mai discutat. Unele guverne încep să analizeze cu precizie ce pierderi pot genera aceste zile, indică un articol recent al Euronews.
Guvernul danez a fost unul dintre primele din Europa care a luat măsuri în acest sens. În 2023, a fost decisă eliminarea sărbătorii religioase „Marea Zi a Rugăciunii”, o traditie veche de aproape 340 de ani. Această sărbătoare a fost anulată în 2024, iar autoritățile estimează că această decizie va economisi anual aproximativ 3 miliarde de coroane daneze, echivalentul a circa 400 de milioane euro. Banii astfel obținuți vor fi direcționați spre măsuri de creștere a bugetului pentru apărare și pentru atingerea țintei NATO de 2% din PIB.
Efectul zilelor libere asupra economiei europene
Un studiu recent, realizat de economiștii Lucas Rosso și Rodrigo Wagner, analizează impactul zilelor libere din peste 200 de țări între 2000 și 2019. Concluzia lor arată că fiecare zi liberă suplimentară duce la o reducere de aproximativ 0,08% din PIB-ul anual. Aceasta înseamnă că, în general, mai multe zile de odihnă pot afecta producția economică, în special în sectoare precum industrie și producție. Acestea suferă o oprire temporară, reducând direct volumul de bunuri fabricate.
De celelalte părți, anumite industrii precum turismul sau restaurantele pot chiar beneficia de pe urma creșterii consumului generat de zilele libere, însă impactul general asupra economiei rămâne unul negativ.
Diversitatea zilelor libere în Europa și efectele lor economice
Numărul de sărbători naționale diferă semnificativ în Europa. Lituania și Cipru ating câte 15 zile libere pe an, în timp ce Germania beneficiază de doar nouă sărbători naționale, cu unele zile suplimentare în anumite landuri. În cazul Danemarcei, după eliminarea sărbătorii religioase, numărul de zile libere a scăzut la zece pe an, sub media europeană de aproximativ 11,7 zile.
Diferențele de zile libere pot avea consecințe economice directe. Un studiu estimativ sugerează că un stat cu 15 zile libere anual poate înregistra pierderi de până la 0,48% din PIB față de unul cu doar nouă zile.
Economiștii atrag însă atenția asupra efectelor pe termen lung ale zilelor de odihnă. Studiile indică faptul că acestea pot crește eficiența angajaților, reduc numărul accidentelor de muncă și îmbunătățesc nivelul de satisfacție și bunăstare în rândul salariaților. Astfel, zilele libere nu sunt percepute exclusiv ca o pierdere de productivitate, ci și ca un factor care contribuie la sănătatea mentală și fizică a personalului și, implicit, la performanța pe termen lung.
Niciun guvern european nu ia în calcul, în acest moment, eliminarea în masă a zilelor libere, însă dezbaterile privind echilibrul între productivitate și calitatea vieții continuă. În ultimii ani, mai mulți oficiali s-au concentrat pe identificarea unor modele optime care să asigure atât bunăstarea angajaților, cât și sustenabilitatea economică.
Astfel, în România, unde numărul de zile legale de sărbătoare variază anual, hotărârile de eliminare sau păstrare a anumitor zile sunt influențate de economie, dar și de factori culturali. Până acum, nu au fost anunțate măsuri concrete în această direcție, însă discuțiile se intensifică în contextul current al schimbărilor din Europa.
Până la finalul anului, Guvernul Danei are pe agenda oficială analiza efectelor definitive ale deciziei din 2023, iar datele arată că eliminarea zilei „Marea Zi a Rugăciunii” a generat economii semnificative pentru buget și a contribuit la creșterea în aliniament cu obiectivele NATO.
