Revelațiile despre angajările fictive ale medicilor radiologi din sistemul public declanșează o serie de reacții dure în domeniul sănătății din România, evidențiind lacune majore în controlul și supravegherea celor care gestionează resursele și atribuțiile statului în domeniul medical. Practici considerate a fi deosebit de grave de către oficialii CNAS, aceste situații riscă să impacteze serios încrederea în sistemul de sănătate, în condițiile în care funcționarea lui depinde în mare măsură de integritatea actorilor implicați.
Angajări fictive și riscuri pentru sistemul public de sănătate
Dezvăluirile făcute recent de echipa G4Media au scos în evidență un flagel dificil de controlat: medicii radiologi, angajați la stat, care ar fi vândut parafe și credite medicale unor clinici private, fără a desfășura în realitate activitate în sistemul public. Concret, aceștia apar ca fiind angajați și plătiți de spital, însă în practică, nu prestează nicio oră în cadrul unităților publice, ci își folosec pentru activitatea privată legitimațiile și parafele de la stat.
Acest mod de operare nu doar că reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în domeniu, dar și un pericol pentru pacienți, pentru că încrederea în corectitudinea evidenței medicale este profund zdruncinată. În plus, acești medici, de multe ori cu poziții cheie în departamentele de radiologie, pot influența decizii și pot obține venituri ilicite, în timp ce sistemul public rămâne cu resursele de personal subevaluat și cu o percepție de lipsă de criterii clare de control.
Reforma anunțată de CNAS și măsurile pentru transparență
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a reacționat oficial la aceste dezvăluiri, afirmând că situația nu poate fi tolerată și anunțând măsuri concrete pentru reformarea modului în care este organizat sistemul de sănătate. „Practici grave” sunt denumite de oficialii CNAS aceste angajări fictive, iar aceștia promit verificări amănunțite în toate spitalele și clinicile vizate pentru a identifica și combate astfel de abateri.
Întrebat despre posibilele sancțiuni, Moldovan a precizat că în cazul constatării acțiunilor ilegale, medicii implicați vor fi trași la răspundere conform legislației în vigoare, iar autoritățile vor intensifica controalele pentru a preveni reiterarea acestor practici. În plus, se are în vedere și un sistem de monitorizare mai strictă a modul în care medicii sunt implicați în activități private, dar și o reevaluare a normelor de angajare și a transparenței în sistem.
Context și implicații mai largi în sistemul de sănătate din România
Fenomenul dezvăluit reflectă, din păcate, o problemă mai profundă a sistemului românesc de sănătate, unde lipsa de transparență și control a permis ca astfel de practici să se dezvolte și să devină o normă, mai ales în cazul unor specializări cu cerere ridicată precum radiologia. Aceasta a fost, de altfel, preocupa și în trecut, după numeroase rapoarte despre angajări fictive, supraevaluări sau lipsă de personal calificat în anumite secții cheie.
În plus, lipsa unui mecanism clar de verificare a activităților medicilor în sistemul public, coroborată cu posibilitatea facilității de a presta în privat și de a elibera acte medicale în același timp, a creat un teren fertil pentru astfel de practici. În condițiile în care autoritățile încearcă să implementeze reforme, inclusiv digitalizarea gestionării resurselor, cazul dezvăluit poate constitui un catalizator pentru o schimbare mai profundă.
Perspectiva pe termen lung rămâne incertă, însă autoritățile și au anunțat deja că vor intensifica controlul și vor lucra pentru crearea unui sistem mai transparent, în care orice abatere să fie detectată și sancționată prompt. Într-un context în care încrederea în sistemul de sănătate trebuie reconstruită, aceste măsuri reprezintă doar începutul unui proces dificil, dar necesar, de reformare și responsabilizare.
